Italia, naţionala deschisă tuturor străinilor. Continuă naturalizările în squadra azzurra

Italia tinde să deschidă din ce în ce mai mult uşile jucătorilor străini care au valoare şi care au şanse minime să prindă un loc în lotul reprezentativei ţării lor de origine, cazul cu precădere al fotbaliştilor sud-americani (brazilieni şi argentinieni).

Prandelli a ales legiunea străină

Argentinianul Pablo Osvaldo este deja o piesă de bază, Thiago Motta reprezintă o soluţie perfectă la mijloc, Amauri şi Schelotto au ales şi ei culoarea azzurră în locul Braziliei şi respectiv Argerntinei,. Aceasta înseamnă patru jucători străini deja convocaţi, iar următorul care va debuta va fi tot un fotbalist din Ţara Tangoului, Gabriel Palleta de la Parma. Şi ca să vorbim despre Italia ca despre o naţională oriundi alţi doi brazilieni au deja cetăţenie italiană, Jorginho şi Romulo şi aşteaptă chemarea selecţionerului. Dacă ne gîndim şi la faptul că Mario Balotelli sau fundaşul lui Juventus, Ogbonna, sînt şi ei africani la origini, care însă au primit cetăţenie italiană prin adopţie, avewm o squadra azzurra care seamănă mai degrabă cu o legiune străină decît cu echipa naţională a unei ţări. Însp naturalizările sînt la modă peste ot în sport, principiul globalizării modificînd pînă şi sportul,.

Italia a avut nume celebre din afară

Moda natiralizărilor în naţionala Italiei are rădăcini vechi, încă din anii 30 ai secolului trecut, cu grupul argentino-uruguayan Orsi, Monti, Andreoli, Cesaroni. Apoi în anii 50-60 Ghiggia, eroul naţional al Uruguay care a ”uis” 120.000 de brazilieni pe Maracana cu golul din meciul decisiv la CM 1950, Sivori, Altafini. Iar recent, în anii 20004/2007 fostul coleg al lui Mutu la Verona şi Juventus, argentinianul Camoranesi, campion mondial în 2006 (foto)