Gigi Becali, bietul Costel şi fotbalul anti-DNA!

Jur că nici prin cap nu-mi trecea să nu bată Steaua la Iaşi, dar tot la fel, am martori, le-am declamat tuturor amicilor mei că ASA nu e în stare să învingă pe Oţelul ☺. A fost o seară de titlu stranie, fără strălucire, dar totuşi cu adrenalină… Românul încă iubeşte fotbalul, îi e dor de emoţia curată şi îşi doreşte să mai simtă nişte furnicături ca pe vremuri. Recunosc, însă, că n-am mai auzit din bloc urletele de bucurie ale steliştilor precum în clasicele cu Ajax, Chelsea, Dinamo sau Rapid. Atunci, la fiecare gol al favoriţilor, se cutremura scara… Şi era al naibii de frumos! Acum, bucuria a fost aşa, mai mică, ca de FCSB ☺! Sau, după cum îmi sopteşte cunoscătoarea mea asistentă, cam cum e campionatul… Şi apropo… Lipsa de entuziasm a vecinilor invocaţi este un mare semnal de alarmă pentru acest brand istoric, ce se tot scufundă în ultimii ani. Şi un mare semnal de alarmă pentru Gigi Becali, beneficiarul său numărul 1, care trebuie să treacă în vara asta cu adevărat la acţiune!

Să derulăm concluziile pornind de la un adevăr incontestabil. Vezi, Mister Dinu, nu te-am uitat☺. Nu mi-a plăcut niciodată să fiu ipocrit… de-aia probabil mă “iubesc” aşa mulţi. Toată mass-media… şi nu numai a răsuflat uşurată că Steaua a ieşit campioană! Vă daţi seama ce audienţe aducea ASA – Real Madrid? Sau Tîrgu Mureş – Man United? Sau cîte ziare de Champions League se mai vindeau, ori cîtă lume ar mai fi intrat pe site-uri dacă aseară s-ar fi produs un dezastru roş-albastru? Nu mai vorbim de sponsori, de publicitate, de încasări… Toate ar fi tins spre ZERO! Din nefericire, în acest moment, Steaua este singurul brand din sport care mai produce bani pentru ea şi indirect pentru ceilalţi. Ar fi fost o dulce poveste shakespeariană, un adevărat vis, ca ardelenii să fi dat lovitura vieţii după ce au fost la un moment dat la minus 13 puncte. Însă poveştile nu achită salariile!

Ţine de civilizaţie să respecţi bucuria oamenilor, iar eu mă bucur sincer pentru fotbaliştii stelişti. Gîlcă, săracul, a fost însă puţin jenant în euforia sa. Sorry, Costel… Chiar mă aşteptam ca acest fost fotbalist serios şi profesionist să aibă mai multă demnitate. Eu niciodată n-aş fi putut să mă extaziez, chiar dacă era vorba de un titlu, cînd aş fi conştientizat că am fost praf şi pulbere tot anul: am ratat patetic Champions League, am irosit Europa League dintr-o grupă de mămăligi şi mi-a băgat titlul în buzunar o retrogradată ruptă în cur. Cum o fi să răcneşti de bucurie cînd la cîţiva metri de tine patronul anunţă că tocmai te-a dat afară în cea mai importantă zi a carierei tale?! Un om decent şi-ar fi pus toate aceste întrebări fireşti în nebunia victoriei, în nebunia clipei, ar fi pus puţină frînă şi ar fi înţeles că meritul lui a fost tot atît de mare precum al puştilor care cară, plini de entuziasm, sacul campionilor de golf! Îmi răsună şi acum în minte telefonul patronului de acum vreo săptămînă: “Dacă nu interveneam eu la pauza unui meci, nu ne mai băteam acum la titlu”. Bietul Gîlcă, bietul cîştigător…

Altfel, Gigi trebuie să bage adînc mîna în buzunar ca să pupe cei 25 de milioane de euro din UCL la care tot visează. N-are portar, n-are fundaş dreapta, n-are al doilea fundaş central lîngă Varela, n-are mijlocaş – cînd construieşti cu Neagu şi Breeveld ai ocazii şi dai goluri maximum la fel ca ieri – Chipciu e bun, însă e plictisit, Rusescu are vitezele melc şi turbo-melc, iar Ţucudean rămîne momentan un băiat simpatic, cu reale calităţi, dar care ar face mintenaş carieră în galele de wrestling. Că acolo nu trebuie decît să primeşti, nu să dai ☺. În locul Stelei, l-aş transfera… ieri pe Cernat!

ASA, echipă mică, mentalitate mică. E greu să iei campionatul cu jucători aruncaţi de CFR. În momentele reale de cumpănă, mureşenilor le-au tremurat picioarele şi le-a căzut psihicul. Golul egalizator este strict “opera” lui Stăncioiu, greşeala lui cît un titlu însemnînd, practic, sfîrşitul! Un fel de Prunea cu Suedia… Să sperăm totuşi că băieţii ăştia, unii foarte talentaţi, vor ajunge să joace în Europa League şi nu-i spulberă înainte vreo furtună DNA. Sau nu falimentează, dacă tot vine Miriuţă, specialist în contracte la formaţii moarte.

Dar cel mai important lucru care s-a petrecut aseară nu e triumful Stelei, ci faptul că ne întoarcem, încet-încet, la un fotbal curat. La un fotbal cinstit! Stau în picioare şi le mulţumesc Oţelului şi Iaşiului pentru lecţia de demnitate pe care au oferit-o întregii societăţi. Poate o să înţelegem cu toţii ceva din exemplul celor două echipe mici, dar atît de mari! Respect Oţelul! Respect Iaşi! Şi nu sînt doar simple expresii demonetizate, ci ceea ce am simţit ieri, din suflet, pe parcursul celor două partide decisive. Pentru acest motiv în Anglia şi în Germania se vînd biletele la meciuri cu trei luni înainte pe tot sezonul. Pentru că în ultima rundă şi Firfirică poate să-i dea la gioale lui Bosulică!

În rest, cluburile au tot dreptul să fie supărate că ISB vrea să le ofere cu 6,5 milioane de euro/sezon mai puţin. Cu Voluntari, Chiajna şi Viitorul în prima Ligă, care nu strîng 1000 de spectatori toate trei la un meci, spectacolul de la anul e garantat☺! Normal că ăştia de la ISB sînt nişte nesimţiţi cînd nu mai vor să arunce cu milioanele pe un fotbal de 2 lei. Să le fie ruşine!

P.S. De-aia Dan Petrescu a făcut carieră, că are caracter! De-aia Gigi Becali e respectat numai pentru banii lui, fiindcă, uneori, se leapădă de caracter în direct! Păcat, machidonul chiar are charismă…

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”