România face pași importanți în direcția exploatării gazelor din Marea Neagră. Miercuri, senatorii au adoptat Legea offshore cu o majoritate covârșitoare.
Legea offshore a fost adoptată de plenul Senatului, cu 91 de voturi pentru şi 13 contra. În favoarea legii au votat toate partidele, mai puţin cei de la Alianța Pentru Unirea Românilor (AUR).
În următoarea etapă, proiectul legislativ merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Anterior, marți, comisiile pentru buget-finanţe şi pentru energie din Senat au dat raport comun de admitere asupra Legii offshore privind exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, cu 17 voturi ”pentru” şi două ”împotrivă”.
După votul de miercuri, ministrul energiei, Virgil Popescu, a spus că prin modificarea actualei legi se vor debloca investiţiile din Marea Neagră.
Oficialul dă asigurări că vor fi accelerate investiţiile în onshore-ul de adâncime, se va asigura securitatea în aprovizionare a ţării în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.
Nu tot Parlamentul este de acord cu această formă a legii. Cei din Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) resping ”categoric” proiectul legii offshore, despre care spun că este o ”antinaţional”.
Într-un comunicat emis miercuri, AUR cere ca exploatarea gazelor naturale să se facă ”exclusiv” de către companii româneşti.
”Este foarte clar că din exploatarea gazului natural nu există niciun risc de a genera vreo pierdere economică. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru care nişte investitori să vină şi să exploateze acest gaz natural. La fel ca la liberalizarea preţurilor la energie, toate calculele sunt mincinoase.
Nu există nicio raţiune pentru care o mare parte din beneficii să fie pierdute de statul român, în condiţiile în care el este proprietarul resurselor naturale. Totodată, în forma actuală a legii, societăţile comerciale nu vor fi obligate să vândă niciun metru cub din gazele naturale care aparţin României pe piaţa internă, iar din impozitarea veniturilor suplimentare care depăşesc un preţ de vânzare de 85 de lei pe MW statul român s-ar putea să nu obţină niciun leu”, afirmă preşedintele AUR, George Simion, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.