Mondialul din 1994, “Everestul” Generaţiei de Aur! Brazilia, triumf după penalty-uri. Video

Campionatul Mondial din 1994 va rămâne mereu în memoria românilor şi a componenţilor Generaţiei de Aur. Echipa naţională a României a reuşit, la turneul final din Statele Unite ale Americii, cea mai notabilă performanţă din istoria participărilor.

Pe 4 iulie 1988, Statele Unite ale Americii primea dreptul de a organiza Campionatul Mondial din 1994. Nord-americanii au obţinut zece voturi şi au câştigat lupta cu Maroc (şapte voturi) şi Brazilia (două voturi). Decizia venea la patru ani de când Los Angeles organizase Jocurile Olimpice şi cu doi ani înainte ca Atlanta să primească organizarea ediţiei din 1996 a aceleiaşi competiţii.

Surprize notabile în preliminariile pentru Campionatul Mondial din 1994

În preliminarii s-au înscris 147 de selecţionate, însă Iugoslavia absenta din cauza războiului din Bosnia. Anglia, Franţa, Danemarca, campioana europeană en-titre, sau Uruguay au ratat participarea la turneul final. A fost pentru ultima oară când au fost acordate două puncte la victorie în preliminarii, FIFA trecând la sistemul cu trei puncte pentru succes încă de la turneul final. SUA, gazda competiţiei, şi Germania, campioana mondială en-titre, s-au calificat din oficiu, ele fiind urmate de Mexic, Grecia, Rusia, Columbia, Bolivia, Brazilia, Nigeria, Camerun, Maroc, Norvegia, Coreea de Sud, Arabia Saudită, Suedia, Argentina, Belgia, Bulgaria, Italia, Olanda, Irlanda, România, Spania şi Elveţia.

Faza grupelor a fost lipsită de surprize majore. Columbia, văzută de Pele drept mare favorită la titlu, a terminat pe ultimul loc în Grupa A, fiind eliminată după primele două meciuri din turneu. Camerun, revelaţia ediţiei din Italia, nu a mai reuşit să facă o figură frumosă şi a încheiat turneul cu o remiză şi două înfrângeri. În faza optimilor s-au calificat România, Elveţia, SUA, Brazilia, Suedia, Germania, Spania, Nigeria, Bulgaria, Argentina, Mexic, Irlanda, Italia, Olanda, Arabia Saudită şi Belgia.

Doliu la Campionatul Mondial din 1994

Până la meciurile din optimile de finală, fotbalul mondial a intrat în doliu. După eşecul din faza grupelor, jucătorii Columbiei s-au întors acasă. Printre aceştia s-a numărat şi Andres Escobar, cel care îşi marcase în proprie poartă la înfrângerea cu SUA, scor 1-2. La nici două săptămâni de la acest meci, pe 2 iulie, fundaşul de 27 de ani al celor de la Atletico Nacional a fost asasinat în parcarea unui club Medellin. Fotbalistul a fost împuşcat de şase ori, iar asasinul a strigat “gol” după fiecare împuşcătură. Humberto Castro Munoz a fost găsit vinovat şi condamnat la 43 de ani de închisoare, însă după doar 11 ani a fost eliberat.

Ca şi în grupe, în faza optimilor nu au existat surprize prea mari. România a eliminat Argentina, cu Maradona suspendat din cauza consumului de cocaină, în timp ce Italia s-a chinuit cu Nigeria, scor 2-1 după 120 de minute. În sferturi, Bulgaria a şocat întreaga planetă când a învins Germania, scor 2-1, cu două goluri marcate în ultimele 15 minute ale partidei disputate în East Rutherford. Brazilia a învins-o pe Olanda, scor 3-2, după un meci cu răsturnări de situaţie în a doua repriză. Italia a trimis-o acasă pe Spania, scor 2-1, golul calificării fiind marcat de Roberto Baggio în minutul 88, în timp ce România s-a oprit în sferturile de finală, tricolorii fiind eliminaţi, la loviturile de departajare, de Suedia.

Prima finală decisă la loviturile de la 11 metri

Bulgaria, revelaţia ediţiei din 1994, s-a oprit în semifinale, unde Italia i-a eliminat pe Hristo Stoicikov şi compania. “Squadra Azzurra” era acompaniată în ultimul act de Brazilia, care obţinea biletele pentru finala de pe “Rose Bowl” după ce o învingea pe Suedia, scor 1-0. Scandinavii au obţinut medalia de bronz, într-o finală mică în care Bulgaria nu a contat. Selecţionata care i-a blocat României visul unei semifinale i-a învins pe jucătorii antrenaţi de Dimitar Penev, scor 4-0, toate cele patru goluri fiind marcate în prima repriză.

Pe 17 iulie 1994, pe “Rose Bowl”, Italia şi Brazilia se duelau pentru trofeul Campionatului Mondial. Ambele formaţii se aflau în faţa celui de-al patrulea succes în istoria competiţiei, într-o reeditare a ultimului act al ediţiei din 1970. Finala a fost una modestă, în care acţiunile la acele două porţi au lipsit cu desăvârşire. Romario a ratat o ocazie importantă în prima repriză, mingea trimisă de brazilian fiind parată de Gianluca Pagliuca. După 90 de minute de fotbal tern, în cele două reprize de prelungiri, brazilienii au ratat câteva oportunitaţi de a deschide scorul. La loviturile de departajare, în premieră într-o finală de Campionat Mondial, Franco Baresi a ratat primul, fiind urmat de Marcio Santos. După două serii executate cu succes, la scorul de 2-2, Taffarel a parat şutul lui Massaro. După ce Dunga, căpitanul Selecao, a marcat, speranţele italienilor de a mai rămâne în joc erau puse în Robert Baggio. Atacantul lui Juventus a tras peste poarta lui Claudio Taffarel şi Brazilia a devenit campioană mondială pentru a patra oară în istorie. La finalul meciului, căpitanul Dunga a primit trofeul din mâinile lui Al Gore, vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Emoţii pentru calificarea la Campionatul Mondial din 1994

Pentru calificarea la Campionatul Mondial din 1994, România s-a duelat cu Belgia, Cehoslovacia, Ţara Galilor, Cipru şi Insulele Feroe. Startul campaniei a fost unul foarte bun, cu două victorii în primele meciuri, una dintre acestea fiind de-a dreptul încântătoare, 5-1 cu Ţara Galilor. A urmat un parcurs împiedicat, în care selecţionata condusă de Cornel Dinu a fost învinsă de Belgia şi umilită de Cehoslovacia, scor 2-5. Legenda lui Dinamo a fost demisă de la cârma naţionalei, iar în locul acestuia a fost adus Anghel Iordănescu. Cu trei victorii în tot atâtea meciuri, România s-a calificat la turneul final din Statele Unite ale Americii.

Sorţii au decis ca România să facă parte din Grupa A, alături de Columbia, SUA şi Elveţia. Cu două victorii în faza grupelor, tricolorii s-au calificat în optimile de finală, egalând prestaţia de la turneul final din 1990. A urmat o victorie de-a dreptul încântătoare cu Argentina, scor 3-2, însă Suedia a stopat visul tricolorilor, la loviturile de departajare, unde Dan Petrescu şi Miodrag Belodedici au ratat de la 11 metri – VEZI AICI MAI MULTE DETALII.

Lotul României la Campionatul Mondial din 1994

Florin Prunea (Dinamo), Dan Petrescu (Genoa), Daniel Prodan (Steaua), Miodrag Belodedici (Valencia), Ioan Lupescu (Bayer Leverkusen), Gheorghe Popescu (PSV), Dorinel Munteanu (Cercle Brugge), Iulian Chiriţă (Rapid), Florin Răducioiu (AC Milan), Gheorghe Hagi (Brescia), Ilie Dumitrescu (Steaua), Bogdan Stelea (Rapid), Tibor Selymeş (Cercle Brugge), Gheorghe Mihali (Dinamo), Basarab Panduru (Steaua), Ion Vlădoiu (Rapid), Viorel Moldovan (Dinamo), Constantin Gâlcă (Steaua), Corneliu Papură (U Craiova), Ovidiu Stângă (U Craiova), Marian Ivan (FC Braşov) şi Ştefan Preda (Petrolul Ploieşti).

Cinci curiotităţi de la ediţia din 1994

– La Campionatul Mondial din 1994, FIFA a cerut, în premieră, ca numele fotbaliştilor să fie trecute pe spatele tricourilor, în timp ce numărul era imprimat şi pe faţa echipamentului de joc.

– Oleg Salenko a devenit fotbalistul care a marcat cele mai multe goluri într-un singur meci. Atacantul lui Logrones a înscris de cinci ori în poarta lui Jacques Songo’o în meciul Rusia – Camerun 6-1. În acelaşi meci, Roger Milla a marcat singurul gol africanilor, la 42 de ani, o lună şi opt zile, devenind cel mai bătrân marcator din istoria Mondialelor.

– Gianluca Pagliuca a devenit primul portar eliminat la un turneu final. Italianul a primit cartonaşul roşu în minutul 21 al meciului câştigat de “Squadra Azzurra” în faţa Norvegiei, scor 1-0.

– Înainte de turneul final din 1994, FIFA a anunţat că echipele pot afectua o a treia schimbare, doar dacă portarul este cel înlocuit. În minutul 89 al meciului Belgia – Maroc 1-0, Khalil Azmi a ieşit de pe teren şi i-a lăsat locul lui Zakaria Alaoui, africanii fiind prima selecţionată care a apelat şi la a treia schimbare.

– Mario Lobo Zagallo este prima şi singura persoană, până în prezent, care a câştigat Campionatul Mondial de patru ori. În 1958 şi 1962 a bifat succesul ca jucător, în timp ce în 1970 a fost selecţionerul Braziliei la triumful din Mexic. În 1994, fostul internaţional brazilian a fost directorul tehnic al selecţionatei antrenate de Carlos Alberto Parreira.

6 goluri au marcat Hristo Stoicikov şi Oleg Salenko, cei mai buni marcatori ai ediţiei din 1994