Diego Maradona împlineşte 57 de ani. În istoria fotbalului nu au existat nume mai mari decât Pele şi Maradona. Între cele două superstaruri sunt doar 7 zile diferenţă în ceea ce priveşte datele de naştere, brazilianul fiind născut pe 23 octombrie. FANATIK.RO vă prezintă carierele lui Pele şi Maradona, cele mai mari super staruri din istoria fotbalului. 

Click pe meci în aplicaţia de mai jos pentru detaliile complete: echipe de start, comentariul live, statistici, clasament în timp real! Click pe MECIURILE ZILEI pentru a vedea toate jocurile de azi

“O Rei”

Fotbalul brazilian, fără doar şi poate, este sinonim cu numele lui Edson Arantes do Nascimento. Mai simplu, Pele, porecla care a făcut înconjurul lumii. Nimeni până la el şi nici după retragerea lui din sport nu a putut să-şi lase o amprentă atât de pregnantă în istoria sportului cu balonul rotund din Brazilia, dar şi din întreaga lume. Născut în urmă cu 77 de ani, pe 23 octombrie 1940, în orăşelul Três Corações din statul Minas Gerais, Pele a reuşit să vrăjească orice microbist. Cine a avut privilegiul să-l vadă jucând, pe viu sau din faţa televizorului, putea să jure că ceea ce făcea pe teren era dincolo de imposibil.

Pe culmile gloriei la 17 ani

Când alţi fotbalişti abia fac primii paşi la seniori, Pele era deja un nume consacrat. Prestaţiile de pe teren l-au scos rapid în evidenţă, astfel că plecarea din Bauru de origine, un cartier sărac din Sao Paulo, a fost ceva normal. Ochit de Waldermar de Brito, fost internaţional brazilian, puştiul a făcut trecerea de la echipa locală la marea Santos. Avea doar 16 ani, însă ochiul format al fostului fotbalist nu s-a înşelat.
La un an de când ajunsese la Santos, Pele debuta în echipa naţională a Braziliei. Calendarul arăta 7 iulie 1957, ceea ce însemna că puştiul din Bauru îmbrăca tricoul „carioca” când nici nu împlinise 17 ani. Brazilienii au fost învinşi de marele rival, Argentina, dar ieşeau pe plus datorită lui Pele. La mai puţin de un an după debut, talentatul fotbalist era în lotul pentru Campionatul Mondial din Suedia.

Pele a plecat accidentat din Brazilia, la un moment dat chiar punându-se problema ca tânărul fotbalist să rămână acasă. Vicente Feola, slecţionerul naţionalei „carioca”, şi medicul lotului au riscat, iar răsplata nu s-a lăsat aşteptată. Abia în ultimul meci din faza grupelor a intrat pe teren, împotriva sovieticilor. Din acel moment nu a mai ieşit din primul „11”, iar naţionala „carioca” a sfârşit prin a cuceri Cupa Mondială. Cu 6 goluri marcate, Pele şi-a adus o contribuţie importantă la primul succes suprem al brazilienilor. Cu ochii în lacrimi, puştiul din Bauru ieşea de pe teren purtat în triumf pe umerii colegilor.

Interzis la export?

Prestaţiile foarte bune de la Santos sau de la echipa naţională a Braziliei l-au făcut pe Pele să fie un jucător dorit de marile formaţii europene. Real Madrid, Manchester United sau Juventus au fost interesate de brazilian, însă atacantul a rămas să joace în continuare în ţara sa. Multe voci au spus că toate negocierile au fost blocate de guvernul brazilian. Fotbalistul era considerat un bun naţional, însă Pele a negat această variantă de fiecare dată când a putut.

„Real Madrid m-a vrut, la fel şi Manchester United sau Juventus. Preşedintele italienilor aproape a ajuns la un acord cu Santos, în afacere era inclusă şi construirea unei fabrici Fiat. Mă tenta să joc în Europa, dar am preferat să rămân la echipa sufletului meu, Santos”, şi-a amintit Pele într-un interviu acordat revistei Eurocalcio în 2009. Peste doar câţiva ani, Florea Dumitrache, adversar al brazilianului la Mondialul din 1970, a avut parte de o ofertă similară…

Românul care a jucat cu Pele

În 1975, în mare parte şi din cauza problemelor financiare, Pele a revenit pe teren după ce se retrăsese de la Santos cu un an înainte. Brazilianul semna cu New York Cosmos, unde a fost coleg cu Mircea „Gil” Mărdărescu. La doar 23 de ani, fostul jucător al Politehnicii Iaşi ajungea în Statele Unite ale Americii. Momentul întâlnirii cu fotbalistul român este evocat de brazilian în biografia scrisă alături de Brian Winter: „Unul dintre noii mei coechipieri, Gil Mărdărescu, un mijlocaş din România, şi-a făcut semnul crucii pe piept si a spus: «Am visat mereu că îţi voi strânge mâna. Însă să joc alături de tine este un miracol!». Am fost măgulit, normal”. Cei doi au jucat împreună doar în cinci meciuri pentru New York Cosmos pentru că fotbalistul român a plecat la scurt timp la Rochester Lancers.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Drumul de la Bile la Pele

Brazilienii sunt arhicunoscuţi pentru poreclele date jucătorilor. Edson Arantes do Nascimento nu a făcut notă discordantă. În primii ani de fotbal, Pele era cunoscut sub porecla de Dico, un diminutiv de la nume Dondinho, purtat de tatăl său, care jucase şi el fotbal. Pe când evolua la o echipă locală, „Sete de Setembro”, unul dintre colegi l-a poreclit Bile, după numele unui portar care jucase cu tatăl lui Pele. Cu uşurinţă, dar şi datorită naivităţii specifice vârstei, puştii au trecut rapid de la Bile la Pile, ca mai apoi să se oprească la Pele, nume care avea să facă înconjurul lumii.

1281 de goluri a marcat Pele în întreaga sa carieră

3 Campionate Mondiale a câştigat Pele alături de echipa naţională a Braziliei

„Pele este unul dintre puţinii oameni care mi-au contrazis teoria, în loc de 15 minute de faimă, el va fi faimos timp de 15 secole”, Andy Warhol

„El Pibe d’Oro”

În anii în care Pele juca ultimele sale meciuri pentru New York Cosmos, în Argentina făcea furori un tânăr fotbalist. Pe 20 octombrie 1976, cu 10 zile înainte să împlinească 16 ani (s-a născut pe 30 octombrie 1960, la Lanus), Diego Armando Maradona debuta pentru Argentinos Juniors. Puţini erau cei care se gândeau că puştiul avea să devină unul dintre cei mai buni fotbalişti din istorie. În decurs de câţiva ani, „El Pibe d’Oro” avea să ducă în spate atât naţionala Argentinei, cât şi echipa italiană Napoli, la care a cunoscut cu adevărat gloria.

De ce a lispit la Mondialul argentinian din 1978

Pe când avea doar 12 ani, Diego Maradona îi încânta pe spectatori cu jonglerii în timpul pauzelor meciurilor din campionat. Erau anii în care puştiul argentinian era vrăjit de driblingurile lui Rivelino sau George Best, idolii săi din copilărie. Talentul a fost „ochit” de „granzi” şi Argentinos Juniors l-a adus de la clubul din cartierul său natal unde îşi făcea junioratul, Estrella Roja.
Pe 27 februarie 1977, Diego Maradona era chemat la echipa naţională a Argentinei. Sud-americanii se pregăteau de Campionatul Mondial din vara anului următor, pe care îl organizau chiar ei. Chiar dacă devenise deja un fotbalist cu firmă, selecţionerul Cesar Luis Menotti l-a lăsat acasă şi nu l-a inclus în lotul pentru turneul final din 1978. Motivul? Unul pueril: era considerat mult prea tânăr la 17 ani pentru a merge la cea mai importantă competiţie a lumii!

Revanşa avea să vină în 1979, când Maradona a condus Argentina spre primul titlu mondial la tineret. Prestaţiile i-au adus titlul de cel mai bun jucător al turneului, premiu care peste doi ani avea să fie cucerit de românul Romulus Gabor. Destinele celor doi s-au intersectat pentru un moment, apoi, fiecare a avut parte de o continuare complet diferită…

A ratat Anglia, a prins Spania

Diego Maradona fusese remarcat de antrenorul lui Sheffield în 1978, în timp ce acesta căuta noi talente în Argentina. Puştiul de 17 ani îl impresionase pe Harry Haslam, care a făcut pe loc o ofertă de 200.000 de lire sterline. Numai că şefii clubului englez au decis să nu dea o sumă atât de mare pentru un jucător atât de tânăr, chiar dacă rapoartele confirmau că este vorba de un adevărat talent. În locul lui Maradona, la Sheffield a ajuns Alex Sabella. „El Pibe d’Oro” nu a fost dezamăgit de ratarea transferului şi a continuat să-i vrăjească pe suporterii argentinieni.

După o scurtă perioadă petrecută la Boca Juniors, Maradona a ajuns în Europa. Ratase Anglia, dar nu s-a mai întâmplat la fel când FC Barcelona a pus pe masă o ofertă de 7,6 milioane de dolari, sumă record pentru anul 1982! Clipa de glorie în tricoul catalanilor a trăit-o într-un El Clasico. După o serie de driblinguri spectaculoase, în care l-a făcut pe unul dintre fundaşii lui Real Madrid să se lovească de bara porţii, fanii madrilenilor l-au aplaudat pe Maradona la scenă deschisă. Primul rival al Realului care avea parte de această recunoaştere a valorii!

„A venit salvatorul”

Perioada FC Barcelona a fost cu urcuşuri şi coborâşuri, astfel că Diego Maradona a plecat la Napoli în vara lui 1984. 10,5 milioane de dolari au plătit italienii, argentinianul devenind din nou cel mai scump jucător al planetei. Decizia era una ciudată, mai ales dacă vorbim de situaţia în care se găseau napoletanii. Napoli abia scăpase de retrogradarea în Serie B, terminând pe locul 12, cu 26 de puncte, unul mai mult decât Genoa care părăsea prima ligă din Italia. 75.000 de fani au luat loc pe Stadio San Paolo.

„Suporterii erau convinşi că venise salvatorul”, scria David Goldblatt. Emulaţia era şi mai clară în presa locală. „Nu avem case, şcoli, locuri de muncă sau spitale, dar nimic nu mai contează pentru că îl avem pe Maradona”, era titlul care rezuma perfect venirea argentinianului. În cei şapte ani petrecuţi în Peninsulă, „El Pibe d’Oro” a dus-o pe cele mai înalte culmi pe Napoli, care a câştigat cinci trofee, dintre care două titluri în Serie A, singurele ale echipei, şi o Cupă UEFA.

Maradona din Argentina vs Maradona din Carpaţi

Diego Maradona s-a duelat cu România de trei ori, în două ocazii alături de naţionala Argentinei şi o dată cu selecţionata jucătorilor străini din prima ligă a Spaniei. În memoria suporterilor români, partida de la Campionatul Mondial din 1990 a rămas vie. Maradona din Argentina dădea piept cu Maradona din Carpaţi, Gică Hagi. Duelul s-a terminat nedecis, astfel că microbiştii abia aşteptau reîntâlnirea din optimile de finală ale Mondialului din 1994. Maradona era departe de fotbalistul care vrăjea tribunele, dar chiar şi aşa putea să-şi ajute echipa. După primul meci din faza grupelor, 4-0 cu Grecia, în care a şi marcat, argentinianul a fost depistat pozitiv la un control antidoping şi a ratat reîntâlnirea cu Gică Hagi.

„Chiar dacă joc un milion de ani, tot nu voi ajunge la nivelul lui Maradona”
Lionel Messi

21 de meciuri consecutive a jucat Maradona pentru Argentina la cele patru Cupe Mondiale la care a participat