La numai câteva zile după ce Ministerul de Interne a anunțat că va face angajări temporare în vederea gestionării fluxului de refugiați din Ucraina, MAI anunță că va înființa un număr considerabil de posturi în poliție în următorii ani, viitori angajați provenind atât din școlile ministerului, cât și din sursă externă.
MAI a pus, miercuri, în dezbatere publică, un proiect de hotărâre de guvern prin care este suplimentată schema de personal cu cu 6.565 posturi, din care 5.654 de poliţişti, 775 de militari (191 ofiţeri şi 584 maiştri militari și subofiţeri) şi 136 personal civil (funcționari publici și personal contractual).
Ministerul își justifică demersul prin faptul că, în perioada 2010-2013, au fost desființate nu mai puțin de 51.300 de posturi. „Reducerea numărului de posturi a generat probleme deosebite la nivelul compartimentelor funcţionale ale unităților, principalele greutăţi organizatorice ce afectează buna desfăşurare a activităţilor, constând în principal în subdimensionarea/ dimensionarea la minim a unor compartimente funcţionale precum și uneori în imposibilitatea prevederii unor structuri impuse de situații punctuale”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre.
Unul dintre principalii beneficiari ai noilor angajări va fi Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) care oricum avea dificultăți în a-și îndeplini atribuțiile și dinainte de războiul din Ucraina și afluxul subsecvente de refugiați. De exemplu, numărul cererilor depuse de cetățeni străini pentru eliberarea avizului de angajare în muncă a crescut de 24 de ori între 2015 și 2021, în condițiile în care contingentul de muncitori străini admiși pe piața de muncă din România a ajuns la 100.000 pentru anul în curs. În plus, numărul de cereri de azil a crescut în ultimii ani, precum și cel al activităților de combatere a imigrației ilegale.
De asemenea, Ministerul de Interne trebuie să înființeze două structuri pentru implementarea proiectelor din PNRR care-i intră în atribuții, precum și una care să gestioneze Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), prin care sunt urmărite semnalele emise de către brățările electronice pe care vor trebui să le poarte persoanele aflate în arest la domiciliu sau cele care au primit ordin de restricție din cauza actelor de violență în familie. O altă structură distinctă ce urmează să fie înființată este destinată căutării persoanelor date dispărute.
MAI vrea să preîntâmpine pe viitor și situații precum cea de la Onești unde, în martie 2021, un bărbat a ucis cu cuțitul doi ostatici, fără ca negociatorul adus la fața locului să-l convingă să-i elibereze. „S-a evidențiat nevoia readaptării și dezvoltării concepției de negociator în cadrul Poliției Române, prin înființarea unor compartimente (de negociatori) la nivelul celor 41 de inspectorate de poliție județene”, argumentează MAI.
Pe lângă negociatori, Poliția vrea să suplimenteze și efectivele forțelor pentru acțiuni speciale: „Evoluția fenomenului infracțional denotă manifestări tot mai violente ale actelor antisociale și o creștere semnificativă a numărului misiunilor specifice cu grad ridicat de risc la care se expun polițiștii.”
Alte categorii de personal care vor fi suplimentate sunt: dispecerii de la 112, angajații de la centrele de arest preventiv, poliția rutieră și feroviară, Direcția Generală de Pașapoarte și Garda de Coastă. De asemenea, vor fi constituite puncte de operare aeromedicale la Câmpulung Moldovenesc, Caransebeș și Brașov.
Angajările ar urma să se facă începând de anul viitor pentru ca noile posturi să primească finanțare prin bugetul de stat. Din acest motiv, pentru a face față situației generate în prezent de către numărul mare de refugiați care au intrat în România din Ucraina, Guvernul a adoptat la începutul acestei luni OUG nr. 20/2022 prin care MAI rechema în activitate/ reîncadra, fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de un an, cu acordul acestora, cadre militare/ polițiști care au trecut în rezervă, perioada de un an putând fi prelungită anual, cu acordul personalului rechemat în activitate pentru o perioadă determinată, ce nu poate depăși 90 de zile de la data încetării situației care generează un aflux masiv de persoane din Ucraina.