Ponta vorbeşte despre reducerea TVA la 16 la sută!

Prim-ministrul Victor Ponta a criticat, la România TV, programul economic lansat recent de către PNL, susţinând că are prevederi nerealiste, îndeosebi reducerea TVA de la 24% la 16% care ar avea un impact asupra bugetului de 4 miliarde de euro.

“Reducerea TVA la 16% ar însemna tăierea pensiilor cu 50%. S-ar reduce la 4 miliarde de euro. TVA-ul este unul dintre cele mai sigure venituri ale bugetului. Liberalii se bazează pe faptul că nu-i ascultă nimeni. Eu prefer să fim serioşi”, a declarat Victor Ponta.

Premierul a afirmat că preferă să urmărească ţinte realiste, aşa cum au fost ele fixate în programul de guvernare al USL. “Când am făcut programul USL, domnul Crin Antonescu n-a fost implicat. Mai bine, că cine ştie ce-i mai trece prin cap”, a spus Ponta.

El a invocat faptul că guvernul său şi-a respectat promisiunea de a indexa anual pensiile şi a salriilor din sectorul bugetar şi va evita să facă promisiuni pe care nu le poate respecta. “Eu unul nu voi face asemenea promisiuni pentru că ştiu că ar fi o minciună (…) Nu cred că oamenii mai cumpără asemenea poveşti”, a apreciat Ponta.

Acesta a criticat şi dorinţa liberalilor de întrerupere a acordului cu FMI. “Nici eu nu sunt foarte fericit că avem periodic vizite de la FMI şi Comisia Europeană, dar asta este o garanţie că România îşi păstrează seriozitatea şi echilibrul”, a comentat premierul.

PNL propune, în programul său economic lansat vineri, reducerea impozitării muncii şi scăderea TVA de la 24% la 16%. În programul intitulat “Economia liberală. ‘Prin noi înşine’. Direcţiile unui nou program economic pentru România”, PNL propune o serie de “măsuri prioritare” de natură fiscală pentru dezvoltarea clasei de mijloc, astfel încât aceasta să ajungă la 50% din populaţia României şi pentru crearea unei economii competitive.

În acest scop, PNL susţine generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de impozite. Liberalii propun reducerea impozitării muncii de la 45% la angajat şi angajator la 16% la angajat şi 16% la angajator. De asemenea, PNL se pronunţă pentru un impozit pe profit de 16%, un impozit pe venit de 16% şi un impozit pe dividende tot de 16%.

Revizuirea anuală a nivelului salariului minim pe economie este un alt element al programului economic liberal. “Creşterea salariului minim nu trebuie înţeleasă ca o măsură socială, ci trebuie pusă în contextul întregului pachet de măsuri fiscale menite a stimula economia şi al dezbaterii legate de apropierea nivelului veniturilor din România de cele din Uniunea Europeană”, se arată în document.

Liberalii consideră că impozitarea excesivă a muncii obligă la găsirea altor soluţii, iar o parte din veniturile reale sunt acoperite din economia subterană. “Creşterea în decurs de 5 ani a salariului minim se va corela firesc cu măsurile de relaxare fiscală şi în acelaşi timp va obliga la creşterea eficienţei şi productivităţii”, se precizează în programul economic lansat de PNL.

Totodată, liberalii se pronunţă pentru revizuirea sistemului de impozite şi taxe introduse în afara Codului Fiscal şi diminuarea numărului acestora cu cel puţin 50% în decurs de 3 ani.

O altă măsură prioritară pe care PNL o susţine se referă la acordarea de stimulente fiscale pentru încadrarea de personal având statutul de şomeri, persoane tinere cu vârsta sub 25 ani sau cu vârsta peste 55 de ani. Pe aceeaşi linie se înscrie, în viziunea PNL, şi stimularea profesiilor liberale şi activităţilor desfăşurate în mod independent prin plafonarea contribuţiilor sociale la 3 salarii medii brute pe economie, aspect valabil şi pentru veniturile care depăşesc acest plafon.

Programul economic al PNL propune şi măsuri de descurajare a evaziunii fiscale. Printre acestea se numără acordarea de bonificaţii persoanelor fizice care prezintă anual bonurile fiscale de la cumpărăturile mărfurilor identificate cu risc de evaziune.

‘Una dintre problemele importante ale României din 1990 până astăzi o reprezintă evaziunea fiscală, iar diminuarea acesteia se poate realiza şi prin formarea unui comportament antievazionist al fiecărui cetăţean, prin stimulente economice’, explică liberalii în documentul menţionat.

Pentru atingerea obiectivelor legate de o economie competitivă şi o dezvoltare a clasei de mijloc, PNL vine, în programul economic lansat vineri, şi cu o serie de măsuri suplimentare. Printre acestea, adoptarea legislaţiei privind bugetarea multianuală a principalelor investiţii publice cu scopul de a crea predictibilitatea necesară atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru administraţia publică centrală şi comunităţile locale.

O altă măsură suplimentară se referă la introducerea asigurărilor private deductibile pentru creşterea accesului la servicii sociale şi a calităţii vieţii. De asemenea, liberalii se pronunţă pentru introducerea declarării veniturilor anuale pentru stabilirea plafoanelor de deductibilitate pentru diverse tipuri de asigurări.

Principalul efect preconizat în strategia economică lansată vineri de liberali este o creştere sustenabilă cu un ritm mediu de 5% pe an, în următoarea decadă.

Potrivit PNL, această creştere ar presupune 6,5 miliarde de euro în plus în economie în fiecare an, fapt care se va reflecta în mod concret în creşterea nivelului de viaţă şi în majorarea consumului.

Liberalii estimează în programul economic “Prin noi înşine”, lansat vineri, o creştere a veniturilor bugetare din PIB în decurs de 5 ani de la cca 28% la cca 38-40%, ceea ce va permite o mai bună finanţare a sistemelor publice (educaţie, sănătate) şi direcţionarea unor sume către investiţii într-un parteneriat public – investitori locali – investitori străini, menţinând în acelaşi timp o structură suplă a aparatului de stat.

Programul prevede, de asemenea, crearea a circa 800.000 de locuri de muncă în sectorul privat în primii trei ani, inclusiv prin scoaterea la suprafaţă a unei părţi din economia subterană, urmare a schimbărilor importante din sistemul fiscal.

PNL propune o creştere a competitivităţii printr-un pachet complex de măsuri legate de instituţii, infrastructură, dimensiunile macroeconomice, sănătate şi educaţia primară, educaţia universitară şi trainingul profesional, eficienţa pieţei bunurilor, eficienţa pieţei muncii, dezvoltarea pieţei financiare, pregătirea sub aspect tehnologic, dimensiunea pieţei, sofisticarea mediului de afaceri şi inovaţia.

“Lipsa banilor este adesea invocată ca motivaţie pentru absenţa unor politici de dezvoltare. Considerăm că această problemă poate fi abordată prin îmbunătăţirea arhitecturii financiare a României pentru creşterea competitivităţii: crearea unei bănci de dezvoltare şi infrastructură, crearea unui fond suveran, crearea de fonduri regionale urbane, crearea şi dezvoltarea de fonduri cu capital de risc pentru diferitele faze de dezvoltare a afacerilor care să acopere anumite sectoare economice, reglementarea pieţelor în favoarea dezvoltării acestora, specializarea CEC-ului pe finanţarea IMM-urilor şi agriculturii, restructurarea fondurilor de garantare şi contragarantare ce şi-au dovedit ineficienţa”, indică liberalii.