RADAR TV: Nea Christoaphe, să nu se mai întâmple! Şi de ce are nevoie Marian Olaianos de oblojeli din gândaci de bucătărie…

• Un renumit medic din Rusia face alifie şi medicamente din gândacii de bucătărie, pe care le prescrie ulterior pacienţilor. Soluţia ar trebui studiată temeinic şi de vracii din fruntea TVR pentru că, cine ştie, unii comentatori s-ar putea vindeca la pipotă de delirul mistic marca „să vină Hagi!!!” (că Gică o fi un fel de Mesia cu studii pripite…), dacă, la bufetul de la parterul televiziunii, vânzătorii în halate albe, în locul costisitorului tratament cu salam dătător de spume la gură, i-ar aplica lui Marian Olaianos metoda ieftină a rusnacului cu gândaci pe limbă. Păi cum ce m-a apucat? N-aţi văzut, n-aţi auzit? Ia să rememorăm: ”Acesta a fost meciul, trebuie să încercăm să fim doar lucizi şi sinceri cu noi înşine. Iar această luciditate ne obligă să spunem lucrurilor pe nume. Am ajuns aici, să ratăm calificarea nu la jumătatea drumului, ci la începutul începutului, când ni s-a livrat o păcăleală în locul valorii şi amatorismul în locul perfomanţei. Să fim bine înţeleşi. Nu baieţii de pe gazon sunt de vină sau în prea mică măsură este vina lor. De vină sunt cei care au luat în grijă fotbalul românesc fără să-l iubească, fără să-l cunoască, fără să-i respecte istoria şi pe cei care au făurit-o. De ajuns cu asta! Lăsaţi fotbalul pe mâna celor care l-au respectat şi îl cunosc! Unii ar trebui să meargă acasă, să închidă uşa şi să închidă şi această pagină urâtă de istorie a fotbalului nostru. Cred că trebuie să-i lăsăm pe Hagi şi pe cei din generaţia adevărată să salveze ce e de salvat. Nu e momentul acum pentru toate concluziile, dar loc de una este cu siguranţă. Să aducem din nou calitate în loc de predictibilitate şi atunci vom merge din nou la Mondiale!”…. Of, Doamne! Amice, eşti Dumb&Dumber! Că Burleanu e din alt film, asta o ştim cu toţii… Da’ de la matale aveam pretenţii, măcar pentru că ai stat atâta vreme lângă Marius Mitran şi speram ca talentul să fie contagios… Păi trecând peste faptul că tirada pe care am redat-o mai sus e, clar, scrisă dinainte (şi prost, de altfel!), toată concepţia este total pe după plopi. Unu: Hagi mai are treabă la superba Academie şi – ţine-o pentru tine – nu-i plac lingăii! Doi: Să perorezi şi să dai verdicte pe bani publici (că TVR-ul şi implicit Olaianos din asta trăiesc…) adicătelea pe banii mei şi ai altora care nu găvăresc grosolănii, mitocănii de fapt, la microfonul statului, mi se pare o abjecţie cumplită şi pe undeva o zgoandă chiar penală, în cel mai propriu chip. Trei: Ba da, chiar băieţii de pe gazon n-au nimerit poarta, nu Daum şi nici măcar Burleanu! Patru: Sintagmele de tipul “de ajuns cu asta!” dovedesc cel mai stalinist spirit care îi guvernează pe unii comentatori TVR şi gândacii lipsiţi de alifie ce colcăie acolo şi care ne dau lecţii la tembelizor. Şi cam atât, că la 4 se opresc şi notele din carnetul de elev neterminat al comentatorului pe care veşnic l-am pomenit mai sus. Da’ vedeţi, dragi cititori, cât te poate înfuria, uneori, o omidă păroasă care a absolvit şcoala cu Mangla Cum Laude?
• La emisiunea moderată de Radu Naum, pe Digi Sport, a avut loc o discuţie interesantă între Neaga, Mulţescu şi Găboajă Balint, al cărei subiect a fost caracterul zvăpăiat al lui Alibec. Până la urmă, concluzia i-a aparţinut gazdei. “Se pare că nimeni nu poate să-l potolească în vestiar!”, a dat cărţile pe faţă, Naum. Sigur, Alibec are personalitate. Îl arunci undeva şi lumea rămâne cu ochii pe el. Dincolo de ieşirile sale rebele, îl aşteptăm să se desăvârşească totuşi, atât ca fotbalist, cât şi ca om. Cu danezii a cam încurcat borcanele…
• Încă de la începutul săptămânii, Christoph Daum s-a remarcat prin declaraţii trombonistice de genul:” Mi-aş dori să am şase atacanţi cu Danemarca! Dacă vom ajunge la nivel maxim, toată lumea ne va spune “bravo”!” Sigur, maestre, da’ ce nu ai de unde să ştii matale este că acest “bravo” se mai foloseşte pe la noi, pe la ţară, şi atunci când te adresezi măgarului de povară, care, întâmplător, n-a călcat în străchini. Cum a dat-o el, bobocu’ de neamţ, de a nimerit-o, chiar fără să ştie ce scoate neaoş pe sub mustaţă! Din păcate, cât aş fi io de “fan Daum”, micul Führer m-a dezamăgit. Cu Danemarca. Cum zicea, bre, portaru’ şcolii când ne prindea la furat gutui? “Să nu se mai întâmple!!!”.
• La Digi Sport, Bogdan Stelea a făcut o dezvăluire de senzaţie:” Dacă nu băteam Danemarca în 1989, Steaua şi Dinamo urmau să fie desfiinţate!”. Păi părea normal – indiferent de circumstanţe – după doar 3 ani de la momentul în care roş-albaştrii cuceriseră Cupa Campionilor Europeni, iar alb-roşiii se băteau şi ei pentru semifinalele competiţiilor europene, erau, cu toţii, tocmai buni de desfiinţat. Hai, măi, nea Bogdane. O fi de la atâta bere!
• Interesant este, însă, altceva. Nodul gordian din minţile mai marilor guvernului şi statului degeaba nu s-a deşirat nici imediat după ’90, când, într-adevăr, s-a pus problema “refreşuirii” cluburilor departamentale. A trebuit să treacă o căruţă de timp să gândim şi noi după modelul european, deşi iată că şi în zilele noastre mai există autostopişti ai istoriei care ţin să ne întoarcă în trecut. Vorba aceea, se prăvale roata, dar ce bine ar fi ca fenomenul să nu se petreacă taman în timpul mersului…
• Emma Zeicescu, de la TVR, a pus bombonul pe coliva zero-zeroului Naţionalei:” Fotbaliştii sunt ca politicienii ăia de îmi plac mie. Promit mult, fac puţin şi întotdeauna vorbesc mult…la final! “Luptăm pâna la capăt!” Care capăt, bre?”… La capătul liniei ferate nu sunt decât iluzii, dragă Emma! Dincolo de linie sunt confuzii. Pe care le cam uităm, în timp, dar p’asta n-o s-o priceapă niciodată fotbaliştii, arlechinii tristeţii mele…
• Vlad Chiricheş, care a jucat accidentat cu Danemarca, merită aplauze! George Dobre, care ne accidentează pe toţi când vorbeşte, îl merită pe Niculescu…
• De la TVR am aflat că “decizia lui Keşeru l-a surprins şi pe Keşeru” şi că Alibec a devenit “Ali Beg”. Mi-e şi lene să fac mişto de ei, pentru că nu ştiu care e dezastrul total. Echipa Naţională sau TVR-ul? Oricum ar fi, e bine s-o arzi pe bani publici, mai ales când prietenii ştiu de ce…
• Nu-mi place să-i dau dreptate lui Hossu, da’ având hârtiile-n faţă n-avea cum să greşească. “E al patrulea meci la rând în care n-am reuşit să înscriem!”, a tunat comentatorul TVR. Adevărul e că n-ai cum să baţi pe nimeni cu o şandrama de echipă din care lipsesc, la debut, Alibec şi Budescu iar pe Ivan îl bagi sub coada vacii. Premiul Nobel pentru Pace s-a acordat deja, iar Keşeru o fi ca un BMW, dar e înmatriculat în Bulgaria…
• Comentatorii meciului transmis de frumoasa televiziune publică s-au trezit să tragă în preşedintele FRF Răzvan Burleanu. Evident, de data asta fără motiv. Le-a dat şi lor voie Guvernu’ la o scatoalcă mică, după ce noi ăilalţi urlăm de ani buni…. Interesant a fost motivul pentru care s-au legat de burlanu’ FRF-ului:”E de vină că n-am avut niciun corner!” Hilar!
• Stelea grăit-a referitor la orgoliosul Hagi ceea ce scriem şi noi încă dinaintea Facerii Lumii:” Gică acceptă cu greu alte păreri decât ale lui!” Ei, asta nu-i tocmai dovada unei inteligenţe sclipitoare, pentru că oamenii deştepţi nu se tem de ideile altora şi nici nu pun pumnu-n gură nimănui. Din diferenţa de păreri (mai puţin de opinii, pentru că puţini sunt cei îndreptăţiţi la “opinii”…) se naşte ceea ce, până şi I.L Caragiale – un tip cool care a râs de poporul român până n-a mai putut şi după aia s-a dus să moară la Berlin – numea, ironic, “progresu’”.
• Ionuţ Popa nu este doar un antrenor priceput, ci are mult umor. “În urmă cu 7-8 ani, eram frumuşel, aşa ca un actor cu scarlatină. Dar şi acum, dacă dau mustaţa jos, bag scandal între fetele tinere de 60-70 de ani”, a glumit tehnicianul. Păi normal, nea Popică, găina bătrână face ciorba bună. Da’ şi câte lemne trebuie să bagi!
• La 22 martie, Emerich Ienei a marcat pentru a 80-a oară, în tortul cu lumânări! Felicitări şi la mai mare, maestre! Dincolo de performanţele pe care nu le mai enumerăm, pentru că toţi copiii de ţâţă de toate vârstele sunt la curent cu vitejiile unice şi – probabil – irepetabile ale lui Nea Imi pe dreptunghiul verde, trebuie spus că Domnia Sa este unul dintre ultimii lorzi (în adevăratul sens al cuvântului) din fotbalul nostru. Puneţi mâna şi învăţaţi de la nea Imi, cât mai e dispus să vă mediteze, dragi antrenori tineri!
• Apropo de Emerich Ienei. Antrenorul a rememorat, special pentru fanatik.ro, atmosfera de la CCA, din perioada în care Domnia Sa avea 20 de ani. Evident, exclusivităţile nu au întârziat să apară:” Eram la CCA. De la 18 ani, de când am fost încorporat, am fost acolo. Am făcut două luni de Armată, pe care nu le uit nici acum. Era ARMATĂ! După cele două luni, am fost convocat la CCA. Eram aşa speriat de Armată că în momentul în care trecea un ofiţer, îmi aruncam geanta şi salutam. Dar m-am integrat în acel lot de jucători extraordinari. Naţionala României avea 11 jucători titulari şi 2 rezerve, toţi de la CCA, atât de bun era lotul echipei noastre”. Altă lume, alte vremuri… Cert este că unele metehne cazone au rămas şi azi. Servim patria! Cu guşă de porc afumată, vin pelin şi cu iluzii pompoase! Ura şi la manutanţă!
• La Dolce Sport, Cornel Mister Dinu a încercat să-l aşeze pe coji de nuci pe Gigi Vocali Becali, în urma afirmaţiilor acestuia din urmă, referitoare la lupta pentru titlu:” În ce priveşte declaraţiile aşa zisului patron, dom’le, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Mai ales că zice că-i şi credincios…”
• La aceeaşi televiziune, Cosmin Băleanu a pus tunurile pe Latovlevici şi pe Pintili, care îl atacaseră, voalat, pe Becali. “Dar când se duceau şi sunau la uşa patronului şi-i mai cereau câte 5 – 6000 de euro, peste contract, de ce nu spun? Nu de alta, dar ne-a zis patronu’”, a dezvăluit Băleanu. Ce să-i faci, caracterul e ca banul. Îl ai sau nu-l ai…
• Şi insistăm pe marginile personalităţii tulburătoare a lui Gigi, pentru că omul se dovedeşte un fel de Kinder cu surprize la purtător. Ultima oară, a şocat asistenţa în timpul conferinţei de presă “de la mineeee, de la Palaaaat”, când a scos o legitimaţie tip FBI, care era de fapt una de Comisar European pentru Drepturile Omului şi Pârnăiaşului şi care l-a dat pe spate pe Cristi Costache, de era să dărâme decorurile din studioul sport.ro. E drept, imaginea asta cu Gigi – Comisaru’ are un impact mai mare decât sunetul de Mozart din telefoanele unor fotbalişti preţioşi, care servesc de obicei doar manele!

Cum îi ardea Mutu pe beţivii juvenili: le dădea o ciorbă de burtă, o ţuică şi o gagică!

• Acelaşi post a titrat inspirat “Naţionala Under 21 de grade”, după păţania beţivilor cu biberon de la lotul de tineret. Să le luăm metodic, că în situaţii d’astea nu-i bine să amesteci lucrurile, fiindcă există şanse mari să te doară capul. Dinamoviştii Ionuţ Nedelcearu, Patrick Petre, Vlad Olteanu şi Alin Dudea s-au îmbătat special, ca să-i verifice reacţiile campionului Adi Mutu, devenit nu doar profesor în domeniu, ci mai ales responsabil cu trasul de perciuni, la Dinamo. Deşi, vorba aceluiaşi Cristi Costache, “chestia asta cu băutul e relativă, că încă nu ştim dacă s-au prăvălit unii peste alţii”. Lupu Dănuţ, un alt sfânt cu verdict la butonieră, are şi mai multă dreptate:”Dacă e adevărat că au consumat alcool în avionul naţionalei U21, eu nu trimiteam jucătorii acasă, ci antrenorul”. Ei, tehnicianul a scăpat de tura de paraşutism şi se vede treaba că, până la urmă, nu Adi Mutu i-a sancţionat pe dinamoviştii pilangii (Nedelcearu, Petre şi Dudea au fost trimişi temporar la echipa a doua, că Olteanu era deja împrumutat la altă formaţie şi se pare că nu vor să-l recupereze), ci alt tip fără simţul umorului din club, care s-a lăsat convins de schimbătoarele legi ale moralei. Păi dacă decidea Mutu, lucrurile erau mai simple. Le dădea o ciorbă de burtă, o ţuică şi-o gagică, vorba maestrului Dorel Vişan, în filmul “Cel mai iubit dintre pământeni”. Aşa că, retrogradaţi sau nu, durerea de cap şi greţurile le rămân, iar asta mi se pare cel mai grav pentru ascensiunea unor copii teribili ai fotbalului mioritic. Şpilu’ stă, însă, în altă parte. E foarte interesantă “transparenţa” FRF, care a publicat pe site-ul oficial un comunicat care candeşte mai tare a ipocrizie decât a ţuică, în condiţiile în care, de ani de zile, grija pentru Echipa Naţională de Tineret a fost aproape egală cu zero. Oare de ce nu s-au emoţionat exemplar federalii şi pe vremea în care componenţii Naţionalei “mari” se îmbătau cleampă, evident din pricina răcoritoarelor, mai ales în timpul mandatului “intranşigentului” Nea Puiu, zis “Sirop”, după moda Titi “Prosop”? Păi e simplu. Pentru că dacă în privinţa Junimii fotbalului mioritic interesu’ poartă tignafesu’ iar reacţia se materializează printr-o cumplită durere-n fund, în materie de seniori, FRF-iştii sunt adepţii proverbului “fesele poartă interesele”. Şi vorba lu’ nea Rică, “ie multe, dom’le!”…
• Ionel Ganea s-a dezlănţuit la GSP, atacându-l pe Burleanu: „Rămân la părerea că nu se pricepe la meseria pe care o are acum. Şi după atâţia ani în fruntea FRF, n-a făcut absolut nimic pentru fotbalul românesc. Să nu mai arunce pe alţii. Putea să mişte ceva, chiar cu riscul de a nemulţumi pe unii, dar să lase şi el o chestie, ceva pozitiv, în urma lui. Liga a 2-a distrus-o, liga a 3-a nu mai e, iar prima divizie e cu semnul întrebării. O să spună că nu e treaba lui, dar care este, de fapt, treaba lui?! Dacă se reduc banii din drepturile de televizare, la revedere şi Liga 1!”. Buuun. Omul are dreptate, în esenţă, dar nu şi-a găsit nici exprimarea şi nici substanţa. Burleanu e un papa-lapte politic, dar care a propus un program. Alţii n-au avut decât doctrina “să se revizuiască pe ici pe colo, dar să nu se schimbe nimic”. Că nu ştie să-şi pună în practică propriul program şi că se uită la fotbal ca găina la furou, e o altă chestie. Singura lui realizare e aducerea lui Daum, indiferent cât m-ar critica alţi colegi! Atât şi nimic mai mult. Dar până şi asta e o realizare, în comparaţie cu obtuzitatea altora. Pe Burleanu trebuie să-l judeci pentru ce face prost dar cu credinţă, nu pentru ce nu face, inconştient. Altfel, n-ai substanţă. Dacă scrii sau vorbeşti altfel despre el, ajungi în situaţia babelor matinale, de la biserică:” Ce a spus, taică, popa? Nu ştiu, dragă, da’ aşa frumos a vorbit….”
• După îndelungi cercetări, am reuşit să pricep de ce fotbaliştii, în general vorbind, beau în special tărie şi tocmai de aceea sunt aşa uşor de recunoscut, după mersul clătinat. De vină e Burebista, c-a ars într-aşa hal viile, încât dacii au fost nevoiţi să inventeze pălinca de electrozi!
• Piţurcă şi Mititelu s-au bălăcărit ca la uşa cortului, la emisiunea lui Vali Moraru, de la Digi. Nu mai reiau acuzaţiile reciproce, ajunse deja de notorietate, Altceva a fost amuzant şi anume frântura de dialog purtată pe marginea… aţi ghicit, banilor, că euroiu-i ochiu’ Dracului. Mititelu:” În afară de ăia 50.000, am mai văzut io vreun ban?”. Replica Piţurcă:”Păi de ce să vezi? Că dacă-i vedeai, dispăreau în două secunde!”
• Am văzut la Eurosport meciul dintre Haas şi Vesely, întrerupt de o iguana simpatică. Mă întreb şi eu, ca românu’ oltean, care stă stâng şi gândeşte “fenşui”:” La noi de ce nu se opreşte campionatu’ când vine Piţurcă la Digi, mereu acru şi…vorba lui Radu Paraschivescu, ne recită din “Miami un singur dor”?
• Toate televiziunile liber – bugetivore, din „Hafghanistanu’” (cum ar zice Răzvan Theodorescu) nostru de ţară au difuzat imaginea cu beţivii juvenili, care-şi cereau scuze unor fani dinamovişti invizibili, într-o filmare pe care Al Jazeera ar fi geloasă foc. Ăla micu’ de vorbea, că restul de doi tăceau plastic, citea de pe un carton, dar capul îi rămăsese sub freză. Ceva mai penibil n-am văzut! În schimb, aceleaşi televiziuni n-au glăsuit nicio vorbă despre un „neica nimeni”, Tibi Uşeriu, care a câştigat, din nou, ultramaratonul de la Cercul Polar. Cinste ţie, ţară! Păcat că eşti locuită!

• Această rubrică este un pamflet şi va fi considerată ca atare.