Refugiații romi care fug din Ucraina spun că se lovesc de discriminare și prejudecăți. ”Vorbim de rasism instituțional și segregare”

Mulți refugiați ucraineni de etnie romă care au fugit de zgomotul constant al exploziilor povestesc că s-au trezit, în țări precum Cehia, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Ungaria sau România, cazați în centre pentru imigranți care aduc cu închisorile, în spații murdare și pline cu oameni agresivi.

Refugiații romi care fug din Ucraina spun că se lovesc de discriminare și prejudecăți

Luiza Baloh, o femeie de etnie romă, și-a părăsit locuința din Dnipro, centrul Ucrainei, în martie. Ajunsă în Cehia, împreună cu cei cinci copii, s-au trezit în spatele unui gard de sârmă ghimpată într-un centru de detenție pentru imigranți, care era, spune ea, murdar și plin de străini, dintre care unii erau agresivi față de ea și copiii ei.

Și alte familii majoritare de romi au ajuns în unități asemănătoare închisorii, în timp ce zeci de mii de alți refugiați ucraineni au găsit locuri de cazare în case private și cămine în Republica Cehă.

“A fost ca o închisoare. A fost rău. Mi-a fost teamă acolo, erau atât de mulți oameni, mulți oameni înfricoșători”, a spus ea pentru CNN.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Potrivit ONG-urilor și activiștilor, povestea ei nu este una izolată.

„Refugiații romi sunt plasați automat în spații de cazare anormale”, spune Patrik Priesol, șeful programului pentru Ucraina la Romorom, un ONG ceh axat pe drepturile romilor și advocacy. „Este foarte trist și nu mă tem să spun că echivalează cu rasism instituțional și segregare.”

Republica Cehă a primit peste 400.000 de refugiați din Ucraina de când președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie pe scară largă a țării la sfârșitul lunii februarie. Guvernul ceh a adoptat o lege valabilă la nivelul UE care permite refugiaților care fug din Ucraina să solicite statutul de protecție temporară, să aibă acces la asistență medicală și să înceapă să lucreze în țările blocului comunitar.

„Nu luăm în considerare etnia solicitanților, ci doar cetățenia lor”, a declarat un purtător de cuvânt al poliției naționale cehe.

Refugiații romi nu sunt bineveniți

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a stârnit un val uriaș de solidaritate în toată Europa, guvernele și indivizii grăbindu-se să ofere ajutor celor care fug de conflict. ONU crede că peste 6,3 milioane de ucraineni au fugit din țara lor, deși unii s-au întors de atunci.

Digisport.ro

FOTO ”A venit Iepurașul”. Un milionar român și-a lăsat ”mută” iubita cu 24 de ani mai tânără

Dar criza a scos la iveală și un adevăr urât: că, în multe locuri, romii pur și simplu nu sunt bineveniți, scrie CNN.

Jurnaliștii publicației au vizitat adăposturi și au vorbit cu o serie de refugiați, asistenți sociali și activiști din Republica Cehă, România și Moldova. În toate cele trei țări, problemele cu care se confruntă refugiații romi sunt îngrozitor de similare.

Refugiații romi din Ucraina sunt acuzați de obicei că nu sunt ucraineni și sunt segregați în locuri de cazare de calitate scăzută.

Potrivit mai multor ONG-uri, multora li se oferă informații înșelătoare cu privire la drepturile lor, iar problemele care se rezolvă cu ușurință atunci când este vorba de alte persoane care au fugit din Ucraina – cum ar fi vizele lipsă – sunt adesea folosite ca motiv pentru a fi refuzați.

Rapoartele grupurilor pentru drepturile omului din Polonia, Slovacia și Ungaria sugerează că o astfel de discriminare este comună în Europa de Est.

„A fi discriminatoriu împotriva persoanelor de culoare sau a homosexualilor devine din ce în ce mai puțin acceptabil în Europa, sau cel puțin oamenii se abțin de la a face acest lucru în public. Nu este cazul romilor, probabil ultimul grup de oameni pe care care este încă în regulă să-l discriminezi în Europa”, a declarat Nicu Dumitru, militant pentru drepturile romilor din România.

Dumitru lucrează pentru Aresel, o inițiativă de educație civică a romilor din București, care și-a îndreptat atenția către refugiații care fugeau din Ucraina la începutul acestui an, după ce a primit mai multe rapoarte privind discriminarea.

El a spus că un moment decisiv pentru organizație a avut loc în aprilie, când un grup mare de refugiați romi s-au plâns că li s-au refuzat mesele umanitare la un punct de ajutor din București. „Au fost dați afară pentru că erau ‘prea mulți’ și ‘prea zgomotoși’ și oamenii spuneau: ‘Nu ești ucrainean, ești rom, pleacă’ ”, a declarat Nicu Dumitru.

România spune că furnizează ajutor umanitar fără discriminare

ADRA (Agenția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor), grupul care distribuie mesele, a declarat că incidentul, care a fost surprins de camerele de filmat, a fost „scos din context și a condus la ideea discriminării și intoleranței împotriva romilor”.

Organizați a spus că grupul de romi a fost respins deoarece era alcătuit în mare parte din bărbați, dar se afla într-o zonă rezervată mamelor și copiilor și a adăugat că are toleranță zero față de orice fel de discriminare.

„Grupul a părăsit sala la anunțul unei alte persoane, neafiliată ADRA”, se arată în răspunsul ADRA, adăugând că în centru se aflau alte grupuri de romi din Ucraina.

Centrul Municipal de Coordonare a Urgențelor București a declarat că furnizează ajutor umanitar „fără discriminare” și a adăugat că „nu a primit niciun raport de discriminare în acordarea ajutorului”.

De peste graniță, în Republica Moldova, mediatoarea și jurnalista romă Elena Sîrbu a spus că și ea a fost îngrozită când a văzut ce se întâmplă într-unul dintre centrele pentru refugiați din Chișinău.

Sîrbu a spus că inițial a fost solicitată de autorități să ajute la „gestionarea” situației, dar a devenit în schimb un avocat al refugiaților romi, după ce a fost martoră directă la discriminare.

„Când am văzut ignoranța și atitudinea… acești oameni au fugit de război, au venit aici, era frig afară, unii dintre copii nu aveau încălțăminte de iarnă și au cerut o ceașcă de ceai sau [scutece] , iar autoritățile moldovenești le-au spus să plece, acuzându-i că nu sunt refugiați și spunând ‘vrem oameni normali’ ”, a declarat ea. “Și asta se întâmpla în fața mea. Cum credeți că ar trebui să mă comport?”

Centrul de management al crizelor (CUGC) al Guvernului Republicii Moldova, care este responsabil pentru adăposturi, a declarat că adăposturile trebuie să „respecte principiul nediscriminării în toate etapele furnizării serviciilor și să promoveze și să respecte drepturile omului, indiferent de rasă, piele. culoare, naționalitate, etnie”.

CUGC „se consultă în mod constant cu refugiații romi cu privire la nevoile lor specifice”, a spus CNN și „impune măsuri pentru combaterea atitudinilor discriminatorii față de refugiați, în special grupul de romi”.

Din neștiință, pierd orice șansă la ajutor

La fel ca mulți refugiați romi, Luiza Baloh și copiii ei, cu vârste cuprinse între nouă luni și 11 ani, au fost lăsați în urmă de sistem. Ea a povestit că centrul de detenție ceh la care au fost trimiși ea și copiii ei era atât de înfricoșător încât a decis să plece.

Familia a ajuns să campeze la gara principală din Praga alături de sute de alți oameni, în mare parte refugiați romi. Autoritățile i-au spus că nu mai este eligibilă pentru ajutor, deoarece „respinse” cazarea care i s-a oferit.

Patrik Priesol spune că acesta este un scenariu obișnuit și că adesea este  de vină comunicarea slabă. „Unii dintre acești oameni sunt analfabeți funcțional, se află într-o situație post-traumatică, li se oferă un loc într-un centru de detenție care este transformat temporar într-un centru de cazare și li se spune ‘această închisoare aici este casa ta acum’ “, a spus el.

„Nu înțeleg consecințele grave ale deciziei lor de a refuza oferta”, a mai adăugat Priesol.

Baloh a ajuns în cele din urmă într-una dintre cele două tabere de refugiați improvizate din suburbiile Pragăi, care de atunci au fost contopite într-una singură.

Oficialii din tabără spun că este un loc în care autoritățile trimit oameni despre care spun că nu sunt eligibili pentru asistență. Guvernul ceh a declarat că persoanele care nu beneficiază de statut de protecție temporară pot rămâne câteva zile și apoi pot părăsi țara.

Condițiile din tabără sunt bazice: corturi mari în stil militar înconjoară o piață care este parțial umbrită de foișoare, există toalete portabile și dușuri mobile, iar mesele sunt servite de trei ori pe zi. Majoritatea locuitorilor sunt romi și mulți provin din unele dintre cele mai sărace zone ale Ucrainei.

Segregarea „nu este intenționată”, spun autoritățile

Lida Kalyshinko a fugit de casa ei din regiunea Odesa, lângă granița dintre Ucraina si Moldova, împreună cu familia, după izbucnirea războiului. Ea, fiica ei și cele două nepoate au petrecut ultimele trei luni într-o clădire părăsită a universității din Chișinău, care a fost transformată într-un adăpost pentru refugiați.

Clădirea găzduiește peste 100 de refugiați, aproape toți romi. Puținii care nu sunt romi sunt în mare parte cetățeni ai țărilor post-sovietice din Asia Centrală și de Vest, inclusiv Tadjikistan și Azerbaidjan.

Un singur robinet de apă potabilă deservește întreaga clădire, iar mobilierul defect aglomerează coridoarele întunecate unde se plimbă copiii mici. La momentul când au fost jurnaliștii CNN, la mijlocul lunii iulie, au fost raportate mai multe cazuri de Covid-19 printre rezidenți.

Centrul de gestionare a crizelor (CUGC) al Guvernului Republicii Moldova, care este responsabil pentru adăpost, a declarat că încearcă să îmbunătățească condițiile, lucrând pentru a aduce apă caldă în clădire. Odată ce lucrările vor fi finalizate, la fiecare etaj vor fi amenajate instalații de duș.

De asemenea, CUGC a negat segregarea intenționată a refugiaților romi din adăpost, spunând că aceștia au fost plasați acolo pentru a evita destrămarea „familiilor numeroase de etnici romi, care nu puteau fi separați în centre diferite de plasament” în perioada când în țară venea un număr mare de refugiați.

Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa și, ca atare, are o capacitate limitată de a face față crizei refugiaților. Peste 550.000 de oameni au trecut din Ucraina în națiunea de 2,6 milioane de la începutul războiului. Marea majoritate a plecat deja în alte țări europene mai bogate, dar în jur de 88.000 au rămas, potrivit agenției ONU pentru refugiați, UNHCR.

Moldova, care nu face parte din UE, și-a schimbat cerințele de intrare pentru persoanele fără acte care fug din Ucraina, dar cei care doresc să meargă mai departe în UE se confruntă cu mai multă birocrație.

Este o problemă comună cu care se confruntă romii ucraineni. „Avem 5.000 de refugiați romi care stau în Moldova și mulți dintre ei nu au acte, poate 30%”, a spus Sîrbu. „Am încercat să lucrăm cu ambasada [Ucrainei], dar nu este posibil să obținem noi documente acolo”, a spus ea.

Autoritățile ucrainene au înființat puncte speciale de ajutor în apropierea graniței, unde oamenii pot solicita noi documente, dar o călătorie peste graniță și înapoi nu este la îndemână pentru mulți dintre cei care au fugit deja.

Activiștii spun că romii ucraineni care doresc să vină în Europa sunt, de asemenea, victime ale dezinformării intenționate, inclusiv ale unor îndrumări înșelătoare cu privire la documentele de care au nevoie.

„Se vorbește pe Facebook și e multă dezinformare – așa că dacă spune că nu poți merge în România fără pașaport biometric, ei cred și nu vin chiar dacă nu este adevărat”, spune Lucian Gheorghiu, colegul lui Nicu Dumitru la Aresel..

Birocrație de durată

Dar nici celor care au documentele în regulă nu li se garantează o primire călduroasă. Refugiații romi din întreaga Europă au fost supuși unor controale îndelungate ale antecedentelor care ar trebui să determine dacă sunt eligibili pentru protecție, potrivit relatărilor mai multor grupuri de activiști.

Vit Rakusan, ministrul ceh de interne, a declarat în mai că astfel de controale sunt necesare din cauza „în mare parte a refugiaților romi” care dețineau cetățenia maghiară și ucraineană și veneau în Republica Cehă pentru a exploata sistemul de beneficii.

Dar există foarte puține dovezi că dubla cetățenie a refugiaților romi a fost vreodată o problemă larg răspândită. Ministerul de Interne ceh a declarat că poliția a efectuat 7.100 de verificări și a găsit 335 de cazuri de persoane cu dublă cetățenie.

Se precizează că sunt 201 persoane cu cetățenie maghiară și 66 cu cetățenie poloneză. Restul dețineau cetățenia altor țări UE.

Priesol a spus că regulile aparent arbitrare fac toate parte din strategia guvernului ceh de a descuraja oamenii să solicite o viză. „Autoritățile creează obstacole în acest proces în mod intenționat și această atmosferă creează un mediu foarte inconfortabil”, a spus el.

„Dar este o reflectare a stării de spirit din societate și a lipsei dorinței de a integra romii – sentimentul anti-romi este atât de ridicat în Republica Cehă încât există foarte puțină opoziție față de acest tratament aplicat refugiaților romi”, a adăugat Priesol.