România a ocupat locul doi în clasamentul pe medalii la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984. În urmă cu 34 de ani a fost reuşită cea mai mare performanţă olimpică a ţării noastre, într-un moment în care climatul geopolitic era unul tulbure.
Cu patru ani înainte de Olimpiada de la Los Angeles, Statalele Unite ale Americii a decis să boicoteze JO de la Moscova. Americanii au protestat în acest mod împotriva invaziei Afganistanului de către armata URSS. După anunţul făcut de preşedintele Jimmy Carter, alte 65 de ţări au ales să nu mai participe la ediţia din 1980.
Patru ani mai târziu, URSS a decis să boicoteze, la rândul ei, Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984. Sovieticii susţineau că nu se simt în siguranţă în Statele Unite ale Americii, însă totul era un răspuns dur dat americanilor pentru ceea ce se întâmplase în 1980. Ţările din blocul comunist au urmat îndemnul Uniunii Sovietice, cu trei excepţii: România, China şi Iugoslavia.
Pe 28 iulie 1984, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, România venea cu o delegaţie din care făceau parte 124 de sportivi. Absenţa sovieticilor i-a ajutat pe români, care au reuşit să termine pe locul doi în clasamentul final, cu un total de 53 de medalii câştigate, dintre care 20 au fost de aur. Chiar dacă performanţa a fost contestată, mulţi specialişti au susţinut că sportivii români ar fi obţinut oricum un număr mare de medalii, chiar dacă celelalte ţări din blocul comunist ar fi fost prezente. Motivul este acela că majoritatea medaliaţilor olimpici din delegaţia României, de la acea ediţie, avuseseră rezultate foarte bune în competiţiile internaţionale premergătoare Olimpiadei. Pe primul loc, în clasamentul pe medalii de la JO din 1984, s-a clasat SUA, cu 174 de medalii câştigate.
Doina Melinte — atletism (800 metri), Maricica Puică — atletism (3.000 metri), Anișoara Cușmir-Stanciu — atletism (săritura în lungime), Ivan Patzaichin și Toma Simionov — canoe (1.000m), Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca și Maria Ștefan-Mihoreanu — kaiac-canoe (500m), Ecaterina Szabo — gimnastică (sărituri), Simona Păucă și Ecaterina Szabo — gimnastică (bârnă), Ecaterina Szabo — gimnastică (sol), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraș, Simona Păucă, Mihaela Stănuleț și Ecaterina Szabo — gimnastică (echipe), Petre Iosub și Valer Toma — canotaj (2 rame fără cârmaci), Valeria Răcilă — canotaj (simplu vâsle), Elisabeta Lipă și Marioara Popescu — canotaj (dublu vâsle), Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anișoara Sorohan și Maricica Țăran — canotaj (4+1 vâsle), Rodica Arba și Elena Horvat — canotaj (2 rame fără cârmaci), Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja și Florica Lavric — canotaj (4+1 rame), Petre Becheru — haltere (82,5 kg), Nicu Vlad — haltere (90 kg), Ion Draica — lupte greco-romane (82 kg), Vasile Andrei — lupte greco-romane (100 kg).