RADAR TV: Niţă „Balboa” şi blagoslovirea lui Popa n-au ajuns: Steaua a făcut „Buff”!

• „Niţă, bătut! Prinde Niţăăă!..” De-a lungul comentariului prestat de proteviştii… pardon… prosteliştii Costi Mocanu şi Felix Drăghici la meciul Steaua – Zurich (1-1), am trăit cu impresia că văd un film cu Stallone, caftangiul romantic care se trezea din pumni triumfător, cu nasul spart şi cu ochii terci, parfumându-ne copilăria emotivă: ”Niţă a scooos! E eroul serii!”… Bun încasator Niţă, ca să rămânem în arealul boxului, da’ io unu’ credeam că văd un meci de fotbal, în care ambiţioasele gazde erau chitite pe atac. În minutul 76, tot Niţă a fost Îngerul cu chip de plonjon, după o gafă a lui Tamaş. Ok, deci Niţă a fost şi Rocky Balboa şi ciorbă de burtă. E bine să ştim la cine sunăm, după închiderea ediţiei.
• Golubovic a marcat pentru Steaua „după fix 930 de minute jucate”, deşi bănuiesc că nu în acelaşi meci. Se spune că, între timp, arcaşul lui Dumnezeu pe Pământ, Nea Gigi în speţă, l-ar fi trimis la biserică. Şi cine i-a dat pasa de gol? Aţi ghicit: Popa. Adi Popa, care ratase… dumnezeieşte, până atunci. Nu-i pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte, ar zice, plat, „cârcotaşii”. Sau „cârcătaşii”, cum aud pe stradă. Altceva e putregăios: Dacă „Popa rămâne mereu simbolul speranţelor Stelei”, cum spun comentatorii, atunci e grav, tovarăşi! Ptiuuu, piei Piţurcă! Păi la cât s-a bâlbâit în prima repriză, la cât a cădelniţat, de vreo două ori pe lângă şi o dată-n bară… e de gândit. E drept, l-a blagoslovit el pe Golubovic, dar… să fim sinceri, când dădea gol bosniacul, pe gazon rămâneau doar fariseii.
• După vitraliile deja celebre cu „fotbalişti în faze de gol”, cutremurul a venit pe Arena Naţională: ”Muniru se scurtcircuitează!”. Ce feerie! Mai ceva ca artificiile de Revelion, 1 Decembrie şi 4 Iulie, sărbătorile noastre tradiţionale, neaoşe. Cred că la fel s-a întâmplat şi cu Valeri Moraru de la Rapid, cu… cine o mai fi pe la UTA sau pe la Timişoara, când s-au simţit consolaţi gratuit, apropo de FC Zurich: ”În Liga a doua elveţiană sunt echipe mari, Neuchatel Xamax, Servette…”. Păi d’aia s-au obişnuit şi ai noştri cu falimentul, ca să meargă „ceas” alături de Ieuropa, aia, cu stil. A urmat, însă, atacul comentatorilor Pro: ”Imaginaţi-vă cum îi aşteaptă cei de la Foresta pe Steaua, la meciul de Cupă. Şi ei sunt tot în Liga a doua!”. Celor care îşi amintesc „extraterestrul” Dinamo – Foresta 4-5, li s-au căscat ochii de fascinaţie, cât o gură de „tenor&friends”.
• Iată ce a sunat înfiorător pentru o fostă campioană a Europei: „Cu brazilienii de la Chiajna sau de la Giurgiu, Steaua încearcă să….” Comentariul e corect, dar până la urmă cam acesta este nivelul la care am ajuns. În campionatul României apar, în general, stranieri second hand, pe care NOI, presa de toate tipurile, încercăm să-i ridicăm mai sus decât le sunt genunchii, pentru a umple stadioanele şi pentru a ne vinde marfa. Cu toţii, începând de la fotbalişti, antrenori, preşedinţi, etc şi până la comentatorii tv şi la ziarişti, cosmetizăm un campionat a cărui forţă se vede în vitrine inexistente. Parcă ne-am fi însurat cu toţii cu manechinele de plastic de la defunctul magazin „Victoria”! Chestia asta îmi aminteşte de o epigramă celebră a lui Marcel Breslaşu:”Aşa e soarta boului, viţel adult, să stea la poarta noului niţel mai mult!”.
• La 0-0, Mocanu şi Drăghici s-au crezut, în duet, un fel de Silviu (şi) Brucan, Oracolul de la ProTv din vremea emisiunilor lui Mândruţă:”Deocamdată, Buff bate tot, dar Steaua nu face buf! Buff loveşte buf, buf!”. Poate a sunat copilăresc şi mai ales s-au înşelat, dar această echipă de naratori de fotbal e incomparabil mai „aerisită” şi mai valoroasă decât concurenţa. Cum zicea suporterul rapidist Nicu Văcăroiu? „Părerea mea!”… Restul? Talente patalamate la „Înalte Şcoli de Studierea Glumei din Trenul Personal, Armată sau Munci Agricole”, care cred că asigură porţii nenumărate de voie-bună dementă şi mai ales „incredibilă”.
• În ediţia trecută a „Radarului”, am inaugurat „Rubrica de modă” cu ilicul mioritic, a la Zelea Codreanu, purtat de Cornel Dinu, sub costumul (probabil) Armani. Acum vă prezentăm pălăria şic a lui Nea Puiu, prezent şi mestecător de seminţe în tribunele meciului Stelei, undeva lângă un Dan Petrescu, plictisit. „Dom’le”, cum ar zice Nea Mitică, nici pălăria nu-i caşchetă, nici aureola de general nu-i „Pleaşcă”, precum îi spuneau fomeile din familie blajinului Spirache, în comedia „Titanic Vals” a lui Tudor Muşatescu. Săracu’ Spirache avea tihnă în umorul său şi întrebat fiind cât a dat pe „pleaşcă”, deşi podoaba îi venea bine, a zis şi el ca bărbatu’ viu, prins cu golaveraju’ gol: „Gratis, mamă!”. Nea Puiule, unde-i dom’le, Iulia Albu, aia care umbla cu găina goală-n cap ca matale cu fundaşii laterali pe centru, ca să-ţi spună că după ce-ai jucat „Titanic Fals” la Euro, arăţi cu pălărie cum ar arăta Ion din „Pădurea Spânzuraţilor” cu tichie d’aia, dă „epişcop”, pur şi făr’ de vină….
• La sport.ro, o domnişoară a reuşit să-l „agaţe” pe Gigi, pentru un instantaneu de neuitat: ”Haai, facem o poză? Şi la Galaţi am făcut una!”. Iniţial, Becali a făcut o moacă ciudată: Un melanj între regretatul Dem Rădulescu din scenele în care era arestat în „BD” şi un Shakespeare in lovele contemporan, dar s-a conformat rapid. Ce nu face omu’ pentru imaginea lui? Adrian Păunescu avea dreptate:”Oraşul este un sat în poziţie de drepţi”.
• Tot la sport.ro, Falemi mi-a dat dreptate, cel puţin în privinţa obsesiei legate de mototurismul lui Adi Popa: ”A stat prost în teren! Multe pase l-au prins în faţă! Managementul energiei n-a fost gestionat! A fost mereu previzibil!”. P’aia cu „managementul” am notat-o. E incomentabilă.
• Deşi doar uneori (da’ ca orice copil nu tre’ să ştie!), Ioana Cosma are obsesii. Obsesii obsesive şi persistente. Permanente, dacă mă întrebi. „Reghe, necalificarea în Primăvara Europeană ar fi un dezastru?”…. Ioana, mamă… Văzuşi „Titanicu”? Vaaai, vaai ce durereee, să veeezi bamporu’ cum pereeee… Şi marinarii cum moareee, moare şi dă dîn chişoare! Pac – pac! Doamnelor, domnilor, serios acum! Fotbalul e un sport şi ar trebui să fie o plăcere, o bucurie, o chestie în care ar mai trebui să funcţioneze şi simţul proporţiei, nu o permanentă şi prăpăstioasă spaimă cu iz tragico-mortuar!
• Apropo de „dezastre”, iată un dialog spumos marca Digi Sport:
Becali: „Când io încasez 10 milioane din calificare, io nu mai am ce să zic!”
Decebal Rădulescu (încununat cu surâs): ”Faceţi ce făcea Valentin Ceauşescu, pe vremuri. Aducea ce era mai bun. Dar dvs. plătiţi!”
Becali: ”Din punctul meu dă vedereee, mulsul vacii e să iau 40 dă milioaneee, din Şampion Lig! Voi vreţi să danseze vaca, să cânte muzica… Anu’ viitor iau găleata cu lapte: Alibec, Boldrin, Pintilii, De Amorim, Tănase şi Ov. Popescu!”
Vali Moraru: ”Şi cu Golubovic ce faceţi?”
Becali: ”Io am o slăbiciune pentru oamenii bisericii. El m-a ajutat, da’ nu e de Steaua!”
Morala: Tigrii sunt pe cale de dispariţie, dar gândacii de bucătărie supravieţuiesc şi în urma unui atac atomic!

Post Scriptum „Astral”:
În timpul meciului Victoria Plzen – Astra (1-2), am aflat că Bogdan Cosmescu e… paranormal: ”Marius Şumudică a părăsit pentru o clipă gândul de a pleca de la Astra.” Acelaşi Cosmescu a grăit, însă, adevărat: ”De mult n-am mai văzut o echipă din România care să joace atât de bine în deplasare!”. Păcat că acasă au cam feştelit-o… În fine. Viaţa, ca orice femeie urâtă, e frumoasă dacă ştii cât din ea să priveşti pe gaura cheii.

––––––––––––––––––

* Ştim cu toţii că Gică Hagi faultează din când în când limba română. Totuşi, merită evidenţiată o declaraţie absolut delicioasă, care ne-a parfumat weekendul: „Pentru mine ajunge foarte bine să rămânem în Liga 1!”. O asemenea construcţie literară face să roşească întreg grupul de reflecţie şi sarmale care îngroaşă rândurile Academei Române. E perfect, Gică, fii… pozitiv!

* Comentariul lui Emil Grădinescu la partida CSU Craiova – Dinamo (scor 2-1) a fost, realmente, fabulos (de la fabulă). „Asistentul fluieră fault”, am auzit, la un moment dat. Ei, e scuzabil… Probabil că maestrul Grădinescu avea febră, că altfel nu-mi explic. Aşa o febră, că până şi termometrul îl privea cu mercurul.

* Emoţionat, Gigi Mulţescu a oferit o declaraţie care ar umple-o de gelozie şi pe Cicciolina: „Am jucat cu 3 pe fund!”. Cu tot respectul, o fi Mulţescu un super–antrenor, care a readus „Ştiinţa” în lupta pentru titlu, dar discursul său are derapaje mai dure decât Şoseaua Antiaeriană, care trage cu gropi în populaţie.

Această rubrică este un pamflet şi va fi tratată ca atare.