Steaua, câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni în 1986! Seara magică de la Sevilla! Video

Steaua Bucureşti a câştigat Cupa Campionilor Europeni în mai 1986. Formaţia din Ghencea a obţinut cea mai importantă performanţă a unei echipe de România şi a fost primul club din Europa de Est care a cucerit râvnitul trofeu. Reuşita a venit într-un moment în care “militarii” nu reuşiseră să treacă niciodată de primul tur preliminar în cea mai importantă competiţie europeană intercluburi.

Aventura steliştilor a început în toamna anului 1985, când proaspăta campioană a României a intrat în competiţie în primul tur al Cupei Campionilor Europeni. După ce a câştigat campionatul în sezonul 1984-85, Steaua Bucureşti a pornit asaltul în cupele europene. În absenţa lui Everton, din cauza interdicţiei echipelor englezeşti după tragedia de pe “Heysel”, campioana României a evitat câţiva adversari cu nume, precum Bayern Munchen, FC Porto, Ajax sau Juventus. Din urnă a ieşit Vejle, reprezentanta Danemarcei.

Steaua, câştigătoare a Cupei Campionilor Europeni în 1986. Parcurs facil până în semifinale

În tur, Steaua Bucureşti a remizat pe terenul lui Vejle, scor 1-1, la care evolua Allan Simonsen, jucător care câştigase Balonul de Aur în 1977. Singurul gol al “viteziştilor” a fost marcat de Marin Radu în minutul 89 al meciului. După două săptămâni, pe 2 octombrie 1985, echipa antrenată de Emerich Jenei a făcut instrucţie cu danezii. Victor Piţurcă, Ladislau Boloni, Gabi Balint şi Tudorel Stoica au marcat golurile victoriei, în timp ce Allan Simonsen a înscris singura reuşită a lui Vejle.

Honved Budapesta a fost următoarea adversară a Stelei. Pe 23 octombrie 1985, în capitala Ungariei, s-a disputat manşa tur, iar campioana României a părăsit terenul învinsă, scor 0-1, graţie golului marcat de Lajos Detari. A urmat returul de pe “Ghencea” şi o nouă reprezentaţie a “viteziştilor”, iar cei 25.000 de spectatori au avut ce să vadă. După 60 de minute, Steaua Bucureşti marcase patru goluri prin Victor Piţurcă, Marius Lăcătuş, Ilie Bărbulescu şi Mihail Majearu, ultima reuşită venind dintr-un penalty. Lajos Detari a reuşit să înscrie golul de onoare al maghiarilor, tot dintr-o lovitură de la 11 metri. În sferturile de finală, campioana României a avut parte de un adversar facil, dar care i-a pus mari probleme. Timp de 176 de minute, Steaua Bucureşti nu a reuşit să marcheze în faţa campioanei Finlandei. Golul izbăvitor a venit abia în minutul 86 al manşei retur, de la Helsinki, după un şut din interiorul careului al lui Victor Piţurcă.

Recital cu Anderlecht şi absenţa pentru finală

În semifinale, Steaua Bucureşti le-a evitat pe Barcelona şi IFK Goteborg, însă a dat peste Anderlecht. Pe 2 aprilie, la Bruxelles, s-a jucat meciul tur, iar Vincenzo Scifo a marcat singurul gol al meciului în minutul 75. Chiar dacă belgienii păreau favoriţi, steliştii aveau avantajul terenului propriu, unde erau neînvinşi. Stadionul “Ghencea” a fost arhiplin la returul care s-a disputat pe 16 aprilie. Victor Piţurcă a anulat avantajul belgienilor după doar patru minute, iar Gabi Balint a înscris al doilea gol al meciului la mijlocul primei reprizei. În minutul 70, Piţurcă a reuşit dubla şi Steaua se pregătea de finala de la Sevilla, însă fără Tudorel Stoica. Căpitanul steliştilor a văzut un cartonaş galben în minutul 75 şi a ratat meciul cu Barcelona.

7 mai, ziua de aur pentru Steaua Bucureşti

La ora 20:15 (22:15 în România), pe 7 mai 1986, Michel Vautrot a fluierat startul meciului de pe stadionul „Ramon Sanchez Pizjuan”. 70.000 de spectatori se aflau în tribune, iar Steaua Bucureşti era susţinută de o micuţă galerie. În rest, arena era plină de catalani. Elevii lui Emerich Ienei jucau în tricouri albe, din moment ce Barcelona, gazda finalei, purta tricourile obişnuite, roş-albastre. După primele 120 de minute, cele două formaţii se aflau la egalitate, iar finala urma să fie decisă în urma loviturilor de departajare. Emerich Ienei s-a îndreptat spre jucătorii săi pentru a face lista. Antrenorul primea refuzuri pe bandă rulantă. Doar doi jucători au făcut pasul în faţă, puştii echipei, Marius Lăcătuş şi Gabi Balint. “Nea Imi, batem eu și Gabi și te facem cel mai mare antrenor”, a conchis “Fiara”.

“Miţă” Majearu a fost primul care a bătut, dar Urruti a respins şutul şi le făcea semne catalanilor să fie calmi. Jose Ramon Alexanko l-a imitat pe mijlocaşul stelist, Helmuth Duckadam simţind unde va trage căpitanul Barcelonei. Loţi Boloni şi Angel Pedraza i-au copiat şi după două seri, scorul se încăpăţâna să fie 0-0. Atunci a apărut Marius Lăcătuş. La 22 de ani era faţă-n faţă cu Everestul carierei. A pus minge pe punctul cu var, a închis ochii şi a tras ca din tun. Balonul a lovit transversala şi a căzut după linia porţii. Era 1-0 pentru Steaua. Duckadam face minuni şi apără al treilea penalty al Barcelonei, iar Gabi Balint duce scorul la 2-0. Marcos Alonso mai are de doi bani speranţă, dar mingea trimisă de mijlocaşul spaniol s-a oprit în mănuşile lui Duckadam. “Suntem finalişti, am câştigat Cupa”, striga Teoharie Coca-Cosma, comentatorul finalei, în direct pe TVR.