Ronaldo Luiz Nazario de Lima, unul dintre cei mai iubiţi atacanţi din istoria fotbalului, a împlinit astăzi 40 de ani. A cîştigat două Baloane de Aur, dar adevărata lui moştenire lăsată fotbalului rămîn golurile marcate pentru PSV, Barcelona, Inter Milano, Real Madrid şi AC Milan.
În ianuarie 1993, la vîrsta de 16 ani, Ronaldo se transfera la Cruzeiro, mutare care lua pe toată lumea din surprindere. Una dintre cele mai titrate echipe din Brazilia cumpăra un puşti de la necunoscuta San Cristovao. Primul antrenor al lui Ronaldo, Roberto Gaglianone, ştia cel mai bine care este potenţialul lui Ronaldo. “Eu vă spun să ţineţi minte acest nume! Ronaldo! El va fi titularul echipei naţionale a Braziliei la mondialul din 1998”.
Chiar dacă iniţial s-a crezut că Ronaldo este doar o soluţie pentru viitor pentru Cruzeiro, brazilianul a devenit în scurt timp titular. A debutat pe 15 mai 1993, contra lui Caldense. Cîteva luni mai tîrziu, în noiembrie 1993, atrăgea cu adevărat atenţia după ce a marcat cinci goluri în poarta celor de la Bahia. Au urmat alte execuţii impresionante ale celui care avea să devină Il Fenomeno! În iulie 1994, PSV plătea aproximativ 7 milioane de dolari pentru a-l achiziţiona de la Cruzeiro. Se întîmpla imediat după mondialul din 1994, la care a fost selecţionat, deşi nici nu împlinise 18 ani. Nu a jucat, însă, nici un minut pentru Brazilia la acel turneu final, la care au strălucit Romario şi Bebeto.
La PSV, misiunea lui Ronaldo părea imposibilă. Să îl facă uitat pe Romario, plecat la Barcelona în 1993, după ce marcase 96 de goluri în 107 meciuri. Puştiul de 18 ani s-a descurcat de minune şi a impresionat încă de la primele minute jucate în tricoul formaţiei din Eindhoven. 30 de goluri în primul sezon în Olanda. O accidentare la genunchi i-a stricat al doilea sezon, în care a bifat, totuşi, 12 goluri în 13 meciuri. Era prima dintr-o serie care avea să-i pună mari probleme de-a lungul anilor.
19,5 milioane de dolari a achitat Barcelona pentru a-l lua pe Ronaldo de la PSV. Sumă record la acea vreme. A rămas un singur an în tricoul blau-grana, dar a fost un sezon de excepţie pentru “Dinţos”. A cîştigat Supercupa Spaniei, Cupa Cupelor şi Cupa Regelui în tricoul Barcelonei şi a marcat 47 de goluri în 49 de meciuri. Cel mai spectaculos dintre ele într-un meci contra Compostelei, după o cursă magistrală de la mijlocul terenului, la o minge jucată şi de Gică Popescu, în acea perioadă căpitan al catalanilor.
“Am jucat un sezon împreună, la Barcelona, şi mă simt norocos. Eu cred că acela a fost cel mai bun sezon din cariera lui. La acea vreme, putea să îţi cîştige un meci de unul singur. Trecea de adversari ca şi cum nici nu erau acolo. Era o nebunie! Nu îmi venea să cred ce îmi era dat să văd!”, îşi aminteşte francezul Laurent Blanc.
După doar un an la Barcelona, totul era clar. Ronaldo era cel mai bun fotbalist din lume! Catalanii au încercat să îi ofere un acord pe termen lung, dar brazilianul a decis să meargă în Italia, la Inter Milano, formaţie care i-a achitat clauza de reziliere, de 28 de milioane de dolari. În 1997, ca jucător al lui Inter, Ronaldo a cîştigat pentru prima dată Balonul de Aur. A devenit “Il Fenomeno”, iar golul marcat în faţa lui Lazio în finala Cupei UEFA din 1998, scor 3-0, a fost o capodoperă.
În acel meci, Nesta, considerat printre cei mai talentaţi tineri fundaşi din lume, l-a avut adversar direct pe Ronaldo. Au fost 90 de minute de coşmar pentru italian. “A fost cel mai greu meci dintre toate cele pe care le-am disputat împotriva lui Ronaldo. Am pierdut cu 3-0 la Paris, dar acum mă gîndesc că nu am avut nici o vină la acel meci. Ronaldo era imposibil de oprit”. Ronaldo a marcat 49 de goluri în 68 de meciuri la Inter
Doar că, în perioada petrecută la Inter Milano, Ronaldo a suferit două grave accidentări la genunchi. Mulţi au crezut că brazilianul nu va mai putea reveni vreodată. Le-a demonstrat tuturor contrariul.
În 1994 nu a jucat nici un meci, în 1998 a ratat finala din cauza unei accidentări apărute cu doar cîteva ore înainte de meciul contra Franţei, iar apoi a suferit două accidentări groaznice. Cariera celui mai bun fotbalist al acelei perioade părea compromisă. Ronaldo a demonstrat că, în afara talentului, are şi un caracter de mare campion. A revenit după cele două accidentări, iar în 2002 a condus Brazilia spre titlul mondial. Imediat după, Real Madrid a plătit o sumă record: 46 de milioane de euro. A cîştigat în acel an şi Balonul de Aur pentru a doua oară în carieră.
În august 2002, Ronaldo se alătura primului proiect “galactic” al lui Florentino Perez la Real Madrid, cu Zinedine Zidane, Luis Figo şi David Beckham printre iluştrii coechipieri. Totuşi, “Dinţosul” este cel care i-a atras cel mai mult pe fani. Încă din prima săptămînă la Madrid a spart toate recordurile de tricouri vîndute din istoria clubului. În 2013, Marca l-a numit pe Ronaldo cel mai bun jucător străin din istoria lui Real Madrid.
Pe 30 ianuarie 2007, Ronaldo a semnat cu AC Milan. A jucat 20 de meciuri pentru “diavoli” şi a marcat de nouă ori. Marea frustrare a brazilianului rămîne legată de Liga Campionilor, competiţie pe care nu a cîştigat-o niciodată. Ca o ironie, AC Milan a cîştigat cel mai preţios trofeu european în 2008, cu Ronaldo în lot, după o finală cu Liverpool, scor 2-1. Doar că brazilianul nu a avut drept de joc pentru “diavoli”, după ce evoluase pentru Real Madrid în acea competiţie.