32 de ani de la Revoluție! Ce se întâmplă cu dosarul, unde sunt vinovații

Aproape incredibil, dar cât se poate de adevărat, însă discutăm despre peste trei decenii și zero condamnări în dosarul Revoluției, un caz îndelung dezbătut, întors pe toate părțile în luna decembrie, amintit de politicieni și lăsat la păstrare.

Pentru că, în acest moment, procurorii încă se luptă să dovedească anumite vinovății. Culmea, în tot acest timp judecătorii întorc la nesfârșit dosarul și plimbă de la o curte la alta, întreg procesul. Și se întâmplă situația aceasta de câțiva ani buni.

32 de ani de la Revoluția din 1989

Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă de procurorii militari abia în luna aprilie a anului 2019. Până atunci, oamenii legii au construit atacul, au căutat dovezi și au încercat să găsească posibilități pentru a-i face pe vinovați să răspundă.

În mod evident, nu discutăm despre un proces facil fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Fostul procuror general Augustin Lazăr nu a ezitat o clipă și a ținut să-și ceară scuze în numele Parchetului General pentru cât de mult a durat rezolvarea dosarului.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Dacă ne raportăm strict la statistică atunci trebuie să știți că Dosarul Revoluției a însumat, atenție, nu mai puțin de 3330 de volume. Culmea, peste două mii dintre ele au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

În baza lor, cei trei inculpaţi trimiși în judecată au fost Ion Iliescu, fost preşedinte al țării, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României şi generalul  Rus Iosif, fost şef al Aviaţiei Militare. Aceștia urmau să răspundă pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

De altfel, probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

Cum au construit procurorii acuzarea în Dosarul Revoluției

Procurorii au transmis că din acel moment întreg grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante. Vorbim despre decizii ferme cu caracter politic şi militar și care, atenșie, au urmărit accederea la puterea politică a unui alt grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc. De altfel, conform dosarului, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

De asemenea, în dosar este stipulat cum psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări. Aceasta ar fi provocat după 22.12.1989, nu mai puțin de 862 de decese, 2.150 răniri, dar și lipsirea gravă de libertate a sute de persoane și vătămări psihice.

Și după 32 de ani nu există nici măcar un vinovat, nici măcar un om, un nume despre care românii să știe în mod oficial că s-a aflat în spatele Revoluției.

Cine trebuie să răspundă pentru faptele comise în timpul Revoluției

Potrivit autorităților au existat peste 4500 de dosare deschise pentru faptele comise în decembrie 1989. Primii vinovați au apărut la începutil anilor 90 atunci când au fost condamnați la închisoare mai mulți lideri PCR.

Așa au ajuns în spatele gratiilor Tudor Postelnicu, nimeni altul decât fostul ministru de Interne, Iulian Vlad, ultimul om care s-a ocupat de Securitate, Ion Dincă, fost viceprim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, dar și Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR.

Culmea, însă nici măcar unul nu a terminat anii de închisoare, mulți fiind eliberați pe motive medicale și restul grațiați de Ion Iliescu.

Puțin mai târziu, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați și ei, dar amândoi au beneficiat de întreruperi temporare de pedeapsă. În cele din urmă, Chițac a murit și nu a mai apucat să își termine condamnarea.

Întregul dosar al Revoluției a fost redeschis în vara lui 2016 după ce un procuror a găsit solutia de clasare drept una netemeinică și nelegală. Trei ani mai târziu dosarul a fost împachetat și trimis instanței.

Surpriză însă, în 21 mai 2021, un judecător de cameră preliminară de la instanţa supremă a hotârât ca dosarul să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu. Aproape imediat, procurorii militari şi mai multe victime au atacat decizia, iar în noiembrie magistraţii au respins contestaţiile acestora.

În 10 noiembrie 2021, instanța supremă a decis definitiv ca dosarul Revoluţiei să se întoarcă la Parchetul Militar pentru a fi refăcută o parte din rechizitoiu. Procurorii vor examina acum motivarea încheierii, precum şi probele rămase câştigate cauzei, cu celeritate, pentru a stabili măsurile necesare în vederea soluţionării dosarului şi refacerii rechizitoriului. Obiectivele dezvoltate în încheierea motivată vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei, după înlăturarea înscrisurilor reţinute de ÎCCJ că nu pot fi folosite în cadrul procedurii.