Alexandru Papană şi Dumitru Hubert, aviatorii care au devenit campioni mondiali la bob!

Alexandru Papană şi Dumitru Hubert au fost aviatorii care au devenit campioni mondiali la bob. Performanţa celor doi datează din 1933, când echipajul clubului „Aeronautica” obţinea medalia de aur la Campionatul Mondial de bob de la Schreiberhau (Germania, localitate aflată azi în Polonia).

Cei doi aviatori au început să devină cunoscuţi la concursurile de bob la finalul anilor ’20. În 1927, Alexandru Papană primeşte premiul de „cel mai cutezător şi mai destoinic bober”, ca un an mai târziu să devină campion naţional, alături de Dumitru Hubert, la proba de două persoane.

Alexandru Papană şi Dumitru Hubert, campioni mondial la bob în 1933

Cei doi aviatori făceau parte din clubul „Aeronautica”, care participa la diverse competiţii sportive. Datorită performanţelor obţinute la nivel naţional, dar şi european, România participa cu două echipaje de bob la Jocurile Olimpice de iarnă de la St. Moritz din 1928. Patru ani mai târziu, Alexandru Papană şi Dumitru Hubert mergeau la JO de iarnă de la Lake Placid, unde obţineau locul patru în proba de două persoane. Cei doi aviatori au făcut parte şi din echipajul de patru persoane, alături de Alexandru Ionescu şi Ilise Petrescu, care a ocupat locul şase.

“Concurenţii pornesc în proba de bob-sleigh. Americanii se freacă la ochi, nu pot se creadă, dar totuşi aceasta e realitatea: echipa ţării necunoscute, de pe cealaltă parte a pământului, compusă din căpitanul Hubert şi locotenentul Papană bate recordul pistei. Triumful a fost imens. A doua zi toţi românii din America s-au simţit cu două palme mai înalţi, iar zecile de milioane de cititori ai presei sportive au învăţat să cunoască şi să respecte o ţară care nu are nevoie decât de doi reprezentanţi spre a doborî un record mondial”, scriau jurnaliştii de la Realitatea Ilustrată.

În 1933, echipajul „Aeronautica 1”, format din Alexandru Papană şi Dumitru Hubert, câştiga medalia de aur la proba de două persoane de la Campionatul Mondial de bob. Cei doi piloţi au învins echipajele din Cehoslovacia şi Germania cu ajutorul unui “start lansat”, o premieră pentru lumea bobului, după ce şi-au montat la bob un împingător special, brevetat ad-hoc drept “patentul Papană-Hubert”.

Destine tragice pentru cei doi campioni mondiali

În 1934, Alexandru Papană şi Dumitru Hubert cucereau medalia de bronz la proba de două persoane a Campionatului Mondial de bob de la Garmisch-Partenkirchen (Germania). Câteva luni mai târziu de la acestă performanţă, pe 27 august, Dumitru Hubert murea, la doar 34 de ani, într-un accident aviatic în timpul unui show organizat la Braşov. Alexandru Papană decidea să facă echipă cu pilotul Gheorghe Ostapov, dar acesta avea acelaşi destin cu fostul coleg al aviatorului.

În 1936, Alexandru Papană decidea să se retragă din sport, la nici 30 de ani, şi continua să zboare. “E sigur că propagandistul cel mai mare pe care-l avem în momentul de faţă e locotenentul Papană. Acest îndrăzneţ ostaş nu scrie cărţi şi nu ţine discursuri, nu se prezintă în adunări internaţionale… Dar el e stăpânul indiscutabil, cu neputinţă de a fi bătut, al maşinei cu care zboară”, scria Nicolae Iorga într-un articol apărut în revista “Neamul Românesc”. La începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, Alexandru Papană pleca în Statele Unite ale Americii, unde devenea pilot de încercări. După al doilea mariaj,  cu Jean Hacker, unul plin de neînţelegeri, pe 17 aprilie 1946, autorităţile au descoperit, la 27 de kilometri de Las Vegas, maşina abandonată a lui Alexandru Papană. Şase zilei mai tărziu, corpul neînsufleţit al pilotului a fost găsit, cu două bilete de adio. Fostul mare campion al României luase decizia să se sinucidă prin otrăvire.