Alimentele de post care sunt interzise în Săptămâna Mare. E păcat mare dacă le consumi

De luni, 29 aprilie, începe Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, așa cum mai este denumită. Este ultima din intervalul de post specific Paștelui și semnifică chinurile prin care a trecut Iisus Hristos până să fie răstignit. Ce alimente sunt de evitat?

Alimentele de post care nu se mănâncă în Săptămâna Mare

Săptămâna Mare este considerată cea mai importantă din postul Paștelui. Creștinii ortodocși care nu au respectat restul săptămânilor de postire sunt îndemnați să țină cont măcar de aceasta, deoarece reprezintă un gest de empatie cu patimile prin care a trecut Iisus înainte de moarte.

Totodată, cei care țin post în continuare nu se pot alimenta ca de obicei. În Săptămâna Mare se consideră mare păcat a nu posti, dar și mare păcat a consuma produse care sunt simboluri ale patimilor lui Iisus.

În drumul către Dealul Golgota, unde a fost răstignit, Iisus a fost bătut cu urzici de către iudeii păgâni. După ce mâinile și picioarele i-au fost bătute în cuie, pe cruce, Iisus a cerut la un moment dat apă, dar i s-a oferi oțet. De fapt, un burete înmuiat în oțet.

Digi24.ro

Elveția a câștigat Eurovision 2024, ediție controversată din cauza războiului din Gaza. Nemo a spart trofeul iar publicul a huiduit EBU

Urzicile și oțetul se evită în Săptămâna Mare

Oțetul i-a fost aruncat inclusiv pe rănile însângerate. Așadar, în Săptămâna Mare nu se consumă deloc urzici și oțet, căci sunt simboluri are chinului lui Iisus Hristos. Totodată, într-o astfel de perioadă trebuie să facem și mai multe fapte bune și să fim iertători cu cei din jur.

Odinioar, bunicii sau străbunicii noștri țineau post cu strictețe, potrivit preoților. Rânduielile canonice pe care le primeau, în funcție de păcate, erau respectate cu sfințenie, iar cei care ieșeau din cuvânt nu primeau împărtășanie și nici măcar agheazmă mare.

De asemenea, spre deosebire de vremurile actuale, primau alimentele uscate, fructele și legumele în postul Paștelui și nici măcar ulei nu se consuma. Cele 40 de zile erau privite precum un prilej extrem de util de purificare de păcate.

”În niciun caz nu era îngăduită consumarea alimentelor de proveniență animală: carne, lapte, brânză, ouă. Mai mult decât atât, viețuitorilor din mănăstiri li se recomanda să ajuneze, adică să nu consume niciun fel de mâncare până la ceasul al IX-lea din zi (aproximativ ora 15.00), cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică, în care se putea consuma mâncare uscată.

Digisport.ro

”Mândră de tine”. A venit din Cipru pentru Elias Charalambous și a întors toate privirile în Capitală

Astăzi, deși varietatea alimentelor ne facilitează postul, oamenii poartă tot mai des amprenta timpurilor moderne și nu mai găsesc liniștea și emoţiile generate de apropierea marelui praznic al Paștilor. Ar trebui ca fiecare dintre noi să ne luam timp pentru a privi înapoi, spre înaintașii noștri, care s-au născut și au (supra)viețuit în jurul Bisericii”, potrivit Doxologia.