Atena face presiuni asupra Austriei pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen. „Va avea beneficii directe pentru Grecia”

Oficialul grec a declarat că Viena că Atena susține aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen pentru că astfel Grecia ar fi unificată cu restul statelor europene și pe cale rutieră.

Atena, presiuni asupra Austriei pentru aderarea României la Schengen

Dacă lobby-ul României pentru aderarea la spațiul Schengen la finalul anului trecut s-a soldat cu un eșec după veto-ul Austriei față de țara noastră și al Olandei, față de aderarea Bulgariei și României, acum Atena face presiuni pentru lărgirea spațiului Schengen, în contextul în care Grecia ar putea avea astfel legături rutiere cu restul statelor europene.

De altfel, ministrul grec pentru migrație și azil, Notis Mitarakis, a avut joi la Viena o întrevedere cu cancelarul austriac, Karl Nehammer, iar cu o zi înainte s-a întâlnit cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner.

Potrivit unui comunicat oficial citat de către publicația Naftemporiki, în acest moment Grecia a pornit o inițiativă de susținere a cererii Bulgariei și României de aderare la spațiul Schengen, proces cu beneficii directe pentru Atena, întrucât țara va fi unificată rutier, în cadrul Spațiului Schengen, cu restul statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, potrivit sursei citate, oficialii de la Atena sunt în contact cu președinția suedeză a UE și cu Comisia Europeană pentru această inițiativă.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Astfel, aderarea Bulgariei și României nu va aduce beneficii economice doar pentru cele două țări, dar și pentru Grecia, care astfel va putea profita la maxim de apartenența la spațiul Schengen.

„Grecia își asumă inițiativa de a sprijini cererea Bulgariei și României de aderare la Spațiul Schengen. Această extindere va avea, de asemenea, beneficii directe pentru Grecia, deoarece va fi unificată pe cale rutieră cu restul statelor membre ale Uniunii Europene.

M-am întâlnit aici, la Viena, cu cancelarul austriac, domnul Karl Nehammer, și cu ministrul de interne, domnul Gerhard Karner, iar săptămâna viitoare voi efectua o vizită la Sofia și la București. Există probleme care trebuie rezolvate, în special probleme legate de migrație, protecția frontierelor noastre externe, un subiect pentru care este necesară o politică europeană mai coordonată, dar și mai strictă. Pentru această inițiativă suntem în contact cu Președinția suedeză și Comisia Europeană”, a declarat Notis Mitarakis, potrivit sursei citate.

Refuzul Austriei pentru aderarea României la Schengen

România și Bulgaria, care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2007, așteaptă încă din 2011 aderarea la Schengen, atunci când au finalizat cu succes procedurile de evaluare a aderării lor la Spațiul Schengen.

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

În Consiliul JAI din 8 decembrie 2022 doar cererea Croației de aderare a fost acceptată cu unanimitate, în final Austria opunându-se față de primirea țării noastre, în ciuda faptului că marea majoritate a statelor susținea candidatura țării noastre.

Săptămâna aceasta, reprezentantul permanent al Suediei la Uniunea Europeană, țară care a preluat președinția rotativă a Uniunii de la 1 ianuarie, a declarat că nu va iniția un vot privind admiterea Bulgariei și României la Schengen în Consiliul UE până la încheierea unui acord cu ţările care s-au opus aderării celor două state.

Ambasadorul Lars Danielsson a sprecizat că Președinția suedeză va organiza consultări intensive cu privire la modul în care urmează să procedeze în viitor.

„Aceasta, desigur, include cele două țări afectate, precum și țările care au arătat că au o problemă legat de acest proces. De asemenea, observăm că unele dintre motivele pentru care nu există o decizie pozitivă în decembrie nu sunt direct legate de probleme europene sau de cele care sunt în prerogativele președinției”, a declarat oficialul suedez.

„Noi am început deja consultările bilaterale cu părțile afectate. Când aceste discuții vor oferi ocazia de a readuce problema pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, nu pot spune acum. În opinia noastră, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Dar nu vedem nici un rost să o punem pe ordinea de zi până când nu este clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliu. Deci vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Acest lucru nu depinde în primul rând de noi, ci de părțile afectate”, a mai precizat acesta.