Avertisment obligatoriu de cenzură pentru filmele și emisiunile din perioada comunistă. Fost director al TVR: „Mi se pare o tâmpenie”

Un proiect de modificare a Legii audiovizualului propune introducerea unui avertisment grafic în forma literei C care să fie afișat în timpul difuzării programelor realizate în  timpul regimului comunist, prin care telespectatorii să fie informați că acestea au fost realizate într-o perioada în care libertatea de creație și exprimare nu era permisă.

Astfel, fanii filmelor din seria BD, ai emisiunilor de Revelion de dinainte de 1989 sau ai desenelor animate „Bălănel și Miaunel” etc. le vor putea urmări având în fața ochilor un cerc alb pus într-un colț al ecranului, cerc care are în mijloc o majusculă C de la „Cenzură”.

Inițiatorii proiectului vor ca astfel publicul tânăr, care nu a cunoscut nemijlocit perioada comunistă, să nu fie indus în eroare de producțiile audiovizuale realizate atunci, care ar putea induce o imagine idilică despre regimul totalitar.

Fostul director al TVR din perioada 2005-2007, regizorul Tudor Giurgiu, a spus că măsura ar fi „o tâmpenie” întrucât nu  poate suplini necesitatea educării tinerilor în privința realităților din perioada comunistă.

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Litera C, afișată într-un colț al ecranului pentru toate producțiile dinainte de 1989

Proiectul de lege care urmeasă să intre în dezbaterea Senatului a fost inițiat de către senatorul USR Eugen Remus Negoi, având ca susținători alți câțiva parlamentari ai Uniunii.

„Propunerea legislativă vizează producţiile audiovizuale (programele) realizate în perioadele totalitare, în special filmele sau teatrele radiofonice (dar nu numai, pot să fie înregistrări din Cenaclul Flacăra, de exemplu) şi în special în perioada comunistă (…) Ideea acestei iniţiative legislative este de a proteja copiii şi tinerii de ideologiile totalitare. Aşa cum celelalte însemne de avertizare (AP – cu acordul părinţilor, 12 – interzis minorilor sub 12 ani etc.) protejează împotriva nudităţii, violenţei, discursului obscen etc., este indicat să apară şi însemnul C (cenzură)”, se spune în expunerea de motive.

În proiect, nu se face nicio deosebire între tipurile de programe realizate în timpul regimului comunist, astfel că toate vor fi marcate cu literea C.

Mai mult, difuzarea lor va fi precedată de afișarea pe ecran sau citirea, în cazul emisiunilor radio, a următorului mesaj: „Această producţie a fost realizată în condiţii social-politice care nu permiteau libertatea de creaţie şi de exprimare.”

Digisport.ro

Mihai Neșu, adevărul despre divorț: ”Ei nu i-a plăcut niciodată”. S-a spus că soția l-a părăsit după accidentul teribil

Televiziunile riscă sancțiuni din partea CNA

Necesitatea legii este argumentată prin faptul că producțiile cinematografice din perioada vizată costă foarte puțin, iar posturile de televiziune le difuzează frecvent, mai ales că există și un segment de public care le apreciază.

Însă proiectul îi vizează mai puțin pe nostalgicii acelei perioade, cât mai ales publicul tânăr. „Peste 45% din populaţia actuală a României avea vârstă preşcolară sau nu se născuse la momentul Revoluţiei române din decembrie 1989 sau a răsturnărilor de regimuri totalitare din lume.

Această categorie de populaţie, neavând experienţa directă a vieţii într-un regim totalitar, este mai vulnerabilă la propagandă, directă sau indirectă. De asemenea, unele producţii istorice, filme sau teatre radiofonice din acea perioadă, pot contribui la perpetuarea unor mituri care, indirect, ar afecta educaţia publică matură”, crede inițiatorul.

Astfel că pentru producțiile audiovizuale din perioada comunistă s-ar impune folosirea unor avertismente de genul celor deja existente vizând limbajul licențios, nuditatea sau violența.

Marcarea cu litera C nu va fi opțională pentru  posturile de televiziune, în Legea audiovizualului fiind introdusă ca obligație a acestora să nu promoveze, direct sau indirect, ideologii totalitare. De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului capătă dreptul să sancționeze nerespectarea acestei norme.

„Trebuie reiterat faptul că prezentul act normativ nu urmăreşte să restricţioneze sau să interzică respectivele producţii audiovizuale, ci doar să atragă atenţia asupra contextului în care au fost create, şi anume al unui regim totalitar care utiliza inclusiv astfel de mijloace pentru a-şi transmite mesajele doctrinare”, conchide inițiatorul legii.

Tudor Giurgiu: „C-ul este o tâmpenie. Copilul trebuie să învețe istorie la școală”

Regizorul Tudor Giurgiu, fost președinte-director general al TVR, a catalogat propunerea drept „o tâmpenie”, el precizând că un eventual avertisment pentru telespectatori ar trebui să vizeze doar filmele istorice care denaturează realitate, iar acest avertisment ar trebui  să apară doar înainte de difuzarea respectivei  producții cinematografice.

„O, Doamne, nu pot să cred! Mi se pare o tâmpenie, o prostie. Singurul lucru pe care l-aș face – dacă s-ar difuza filme istorice cum se făceau înainte de 1989, cu tona, făcute de Sergiu Nicolaescu sau de alții – aș pune un carton negru la început sau aș obliga să facă o prezentare în care să li se explice celor care se uită că evenimentele nu reflectă realitatea istorică. Dacă te uiți la toate filmele despre 23 august 1944 niciunul nu e adevărat, dar nici să pui sigle care nu spun nimic. C-ul este o tâmpenie”, a declarat Tudor Giurgiu pentru FANATIK.

Giurgiu crede că avertismentul este inutil pentru filmele propagandistice care prezentau viața în roz în regimul comunist întrucât aceste sunt oricum „filme-deșeuri” care sunt condamnate la uitare.

Astfel, doar pentru filmele istorice ar fi nevoie de o formă de avertizare, însă nici aceasta nu ar putea să compenseze lipsa educației în școală legată de perioada comunistă.

„Este o încercare a legiuitorului de a reglementa modul în care copilul învață istorie, însă acesta o va învăța dacă se face treaba asta coerent la școală și dacă s-ar face acum niște filme pe bune despre momentele alea. Noi vrem să reglementăm trecutul în loc să ne gândim cum să vorbim pe limba tinerilor azi. Mai deștept mi s-ar părea să facem filme istorice despre evenimentele astea”, a conchis regizorul Tudor Giurgiu.