Protestatarii s-au întors pe străzile din Myanmar după o zi de duminică în care s-a înregistrat cel mai sângeros bilanț de la lovitura de stat din 1 februarie. Cel puțin 18 persoane au fost ucise și alte peste 30 rănite în cea mai violentă intervenție a forțelor de ordine asupra protestatarilor pașnici.
Protestatarii cer comunității internaționale să ia măsuri reale pentru a trage la răspundere armata Myanmar spunând că declarațiile de condamnare nu sunt suficiente.
Liderul civil demis, Aung San Suu Kyi, se confruntă cu o altă acuzație, cea de a treia care i-a fost adusă șa cunoștință într-o ședință de judecată desfășurată prin videoconferință.
Protestatarii, nemulțumiți de preluarea puterii de către armată printr-o lovitură de stat la începutul lunii februarie, s-au întors pe străzile din Myanmar sfidând forțele de ordine, după ziua cu cel mai sângeros bilanț de la începutul protestelor.
Protestatarii au reconstruit baricadele și au înfruntat pașnic forțele de securitate după violențele de duminică. Myanmar Now, un mijloc media local, a raportat că forțele de securitate au folosit luni grenade paralizante și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii în două orașe.
Thinzar Shunlei Yi, activistă pentru drepturile omului, a declarat că represiunea violentă nu va descuraja protestatarii. “Vărsarea de sânge a făcut rezistența mai puternică, hotărâtă și unită mai mult ca oricând. Deci este cu adevărat contraproductivă”, a spus ea, potrivit CNN.
Forțele de securitate au deschis duminică focul asupra protestatarilor pro-democrație, folosind gaze lacrimogene, grenade luminoase și grenade paralizante în mai multe localități din Myanmar.
Cel puțin 18 persoane au murit și mai mult de 30 au fost rănite, potrivit Biroului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. Grupurile de activiști susțin că numărul de morți și răniți este mai mare.
Imaginile din toată țara au arătat duminică cadavre care zăceau în bălți de sânge pe străzi, răniții transportați frenetic în spatele unor scuturi improvizate după care se adăposteau protestatarii.
„Myanmar este ca un câmp de bătălie”, a scris pe Twitter Charles Maung Bo, șeful bisericii catolice din țara predominant budistă.
https://twitter.com/CardinalMaungBo/status/1365912347055824896
El a publicat fotografii cu o călugăriță din statul Kachin, nordul Myanmarului, care a îngenuncheat în fața unei linii de ofițeri de poliție, pledând pentru oprirea violențelor.
https://twitter.com/CardinalMaungBo/status/1366061735602511872
Biroul ONU pentru Drepturile Omului a declarat că „decesele ar fi avut loc ca urmare a muniției de război folosite asupra mulțimii” în mai multe locații, inclusiv în cel mai mare oraș Yangon, în Dawei, Mandalay, sudul Myeik, centrul Bago și Pokokku, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt Ravina Shamdasani.
Declarația a condamnat „escaladarea violenței” și a îndemnat junta militară să „oprească imediat utilizarea forței împotriva protestatarilor pașnici”, spunând că „oamenii din Myanmar au dreptul de a se întruni pașnic și de a cere restabilirea democrației”.
Însă protestatarii, activiștii și mulți alții din țară spun că declarațiile și condamnările nu mai sunt suficiente și au solicitat comunității internaționale să ia măsuri reale pentru a trage la răspundere armata Myanmar.
În același sens, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în Myanmar, Tom Andrews, a scris pe Twitter: “Cuvintele de condamnare sunt binevenite, dar insuficiente. Pe măsură ce junta își atacă atacurile brutale împotriva protestatarilor pașnici din Myanmar, lumea trebuie să-și răspundă”.
Duminică seară și luni dimineață, au fost ținute priveghiuri pentru victime, locuitorii aprinzând lumânări în fața caselor și depunând flori la locurile unde au fost uciși oamenii.
Grupul activist, Asociația de Asistență pentru Deținuții Politici (AAPP), a declarat că, de duminică, a documentat 1.132 de persoane care au fost arestate, acuzate sau condamnate de la lovitura de stat din 1 februarie. Grupul a menționat, însă, că aproximativ 1.000 de persoane au fost arestate duminică în Myanmar.
Printre cei reținuți în timpul demonstrațiilor s-au numărat cel puțin 85 de profesioniști din domeniul medical și studenți, alături de șapte jurnaliști, potrivit Biroului ONU pentru Drepturile Omului.
Aung San Suu Kyi, fostul lider civil îndepărtat de la putere a participat la ședința de judecată prin videoconferință. Ea a fost acuzată potrivit codului penal din epoca colonială din Myanmar, care interzicea publicarea informațiilor care pot „provoca frică sau alarmă”, a spus avocatul ei, citat de Reuters.
Suu Kyi, care nu a fost văzută de public sau de avocații ei de când a fost reținută, părea să aibă o stare bună de sănătate, a declarat avocatul Min Min Soe. El a adăugat că Sun Kyi a solicitat în timpul ședinței să-și vadă echipa juridică.
Aceasta este a treia acuzație împotriva lui Suu Kyi, al cărui partid Liga Națională pentru Democrație (NLD) a câștigat cu o majoritate zdrobitoare alegerile din noiembrie 2020. Rezultatele alegerilor au fost pretextul pe care armata l-a folosit pentru preluarea puterii. Ea a fost, de asemenea, acuzată în legătură cu o lege națională în caz de dezastre și cu un act normativ referitor la import și export.
Min Min Soe a declarat că următoarea audiere a lui Suu Kyi va fi pe 15 martie.