Câți bani primește un refugiat în România! Ce se întâmplă cu cei care nu mai au loc în centrele de cazare

Ministrul Apărării, social democratul Vasile Dîncu nu a ezitat o clipă și a transmis că România este pregătită pentru orice scenariu în criza din Ucraina. De altfel, în cazul unui conflict armat, ministrul a apreciat că populaţia României nu trebuie să se teamă, întrucât acesta nu va avea loc pe teritoriul ţării noastre, chiar dacă vor exista efecte economice şi sociale.

Mai mult decât atât, Dîncu a ținut să anunțe că România este pregătită să primească 500.000 de refugiaţi din Ucraina. Nu se știe încă unde vor sta aceștia, în condițiile în care țara noastră poate caza în acest moment maximum două mii de oameni.

Câți bani ar putea să primească un refugiat în România!

Interesant este că, nu mai devreme de anul trecut, mai exact în luna august, Ministerul Afacerilor Interne a propus să crească suma acordată de stat refugiaților care nu mai au loc în centrele destinate acestora.

Concret, România urma să achite refugiaților pentru închirierea unei locuințe 808 lei/persoană/lună, în condițiile în care suma veche era de 450 de lei. De asemenea, pentru cheltuieli legate de întreținere, statul urma să crească suma la 145 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de vară, respectiv 185 lei/lună/persoană pe perioada sezonului de iarnă, față de 120 de lei, respectiv 155 de lei, cât erau stabilite prin lege.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

Astfel, cheltuielile per persoană decontate de Inspectoratului General pentru Imigrări ar fi ajuns și la 953 lei în sezonul cald și la 993 de lei în cel rece.

Proiectul de lege mai prevedea că, în cazul familiilor cu doi membri, suma acordată lunar unei persoane scade cu 30%, iar în cazul familiilor compuse din trei membri sau mai mult, suma acordată lunar unei persoane scade cu 40%.

Doar că, în nota de fundamentare se explica și efortul bugetar anual, pentru, atenție, maximum 2.000 de potențiali beneficiari. Astfel, pentru perioada 2022-2024 era vorba de câte 15.311.000 de lei.

Cât plătește statul român pentru mâncarea și cazarea refugiaților

Teoretic, fiecare străin care solicită azil în România este preluat imediat de autorități. Oamenii legii îl amprentează pentru a fi siguri că acesta nu este urmărit internațional pentru vreo infracțiune. De asemenea, cei care vor să rămână pe teritoriul țării noastre au nevoie de un avocat, interpret și traducător, toate acestea pe cheltuiala statului român.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Cel mult un an de zile ar urma să stea refugiații în centrele speciale de cazare, dar, dată fiind situația, perioada ar putea fi extinsă. Potrivit legilor din România, aceștia primesc 10 lei pe zi pentru mâncare, dar și 67 lei pentru haine de vară sau 100 lei, în cazul în care trebuie să se îmbrace de iarnă.

Totodată refugiații au dreptul la 6 lei pe zi pentru alte cheltuieli precum transportul local, servicii culturale, servicii religioase, presa, servicii de reparaţii şi întreţinere, cheltuieli cu produse de igienă personală. Nu în ultimul rând, cei care ajută la întreținerea centrului de cazare mai primesc încă 5 lei pe zi.

În mod evident, statul român este cel care suportă și întreținerea centrului de cazare, eventualele reparații sau utilitățile, de genul apa, lumina, gunoiul. La fel se întâmplă și dacă refugiații au nevoie de suport medical. Personalul angajat, indiferent că este vorba de bucătărie sau paza obiectivului și curățenia, este plătit tot de țara în care se cere azilul.

Câți refugiați au fost asimilați de România în ultimii ani

Ultimii doi ani de zile au însemnat recorduri pentru România în privința refugiaților. Astfel, în 2020, în țara noastră, au fost depuse nu mai puțin de 6.138 de cereri de azil, în creștere cu 137% față de ce se întâmpla în urmă cu 12 luni. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Timișoara, București și Maramureș. Dacă ne raportăm la țara de proveniență a celor care au solicitat azil în România, atunci în top erau Afganistan, Siria și Irak.

Pentru toate persoanele a fost asigurat accesul neîngrădit la procedura de azil și s-a respectat principiul nereturnării. De asemenea, solicitanții de azil și persoanele care au primit protecție internațională au beneficiat și de documente de identitate și, după caz, documente de călătorie.

Anul trecut a adus și recordul din ultimele trei decenii în privința solicitărilor de azil pe care statul român le-a primit din partea unor cetățeni străini. Vorbim despre aproape zece mii de cereri înregistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Aproape toate centrele de cazare au avut gradul de ocupare de peste 70 la sută. Nu o dată oamenii cazați în acestea s-au plâns de condițiile inumane în care erau nevoiți să trăiască. De altfel, câteva controale au scos în evidență condițiile insalubre, mizeria, paturile rupte, dar și gândacii din încăperi.

Ce spun autoritățile despre posibilul val de refugiați din Ucraina

România a dat asigurări partenerilor europeni că ar putea să primească un număr mare de refugiați. ”Am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra la care ne-am pregătit împreună cu Ministerul de interne şi cu celelalte instituţii”, a afirmat Vasile Dîncu, referindu-se la situaţia din Ucraina.

Și Klaus Iohannis a transmis că există posibilitatea ca România să primească mai mulți refugiați decât locurile disponibile în acest moment. ”De exemplu, noi avem peste 600 de kilometri de graniţă cu Ucraina şi este posibil să apară un flux de migranţi şi da, suntem pregătiţi pentru această situaţie şi în chestiuni de impact economic suntem pregătiţi. Avem şi noi măsuri specifice pregătite”, a declarat șeful statului.

La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a declarat  că ”există pregătite măsuri astfel încât să putem să asigurăm sprijinul necesar unui flux de refugiaţi, inclusiv partea de repatriere”, însă ”până în acest moment nu avem nicio solicitare”. Premierul a mai arătat că România este pregătită să primească un număr destul de mare de refugiaţi.