News

Ce impact ar putea avea intrarea în război a Belarusului alături de Rusia. Cât l-ar ajuta pe Putin în visul său de a cuceri Kievul

Cât de mult ar putea inclina balanța intrarea Belarusului în războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei și ce înseamnă acest lucru pentru apărătorii Kievului
24.03.2022 | 10:03
Ce impact ar putea avea intrarea in razboi a Belarusului alaturi de Rusia Cat lar ajuta pe Putin in visul sau de a cuceri Kievul
Cât de important s-ar putea dovedi intrarea în război a armatei ucrainene. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

După ce armata rusă a suferit pierderi semnificative în cele patru săptămâni de război în Ucraina, Vladimir Putin pare a căuta disperat întăriri pentru forțele sale, apelând acum la prietenul său, Aleksandr Lukașenko, pe care l-a ajutat să rămână la putere în 2020.

Va intra Belarusul în război alături de Putin?

Ministerul de Externe al Republicii Belarus i-a cerut miercuri Kievului să-și reducă prezența diplomatică în țară, după ce a acuzat Ucraina de „acțiune neprietenoase” și „amestec în treburile interne”. Minskul a transmis că doar ambasadorul ucrainean și alți patru diplomați mai au dreptul să rămână pe teritoriul său, dând termen 72 de ore pentru ca restul corpului diplomatic ucrainean să părăsească țara, potrivit Reuters.

ADVERTISEMENT

Decizia autorităților de la Minsk vine în contextul în care miercuri dimineața, Statul Major al forțelor armate ucrainene a anunțat că echipamente militare ruse şi belaruse se deplasează activ pe întreg teritoriul Republicii Belarus şi se acumulează de-a lungul frontierei cu Ucraina.

Marți seară, CNN a transmis, citând înalți oficiali americani și NATO, că Minskul s-ar putea alătura „în curând” Rusiei în războiul împotriva Ucrainei. „Este din ce în ce mai probabil ca Belarus să intre în conflict. Președintele rus Vladimir Putin are nevoie de sprijin. Orice ar ajuta”, a declarat un oficial militar al NATO. O sursă a opoziției din Belarus a confirmat această ipoteză, susținând că unitățile de luptă din această țară sunt pregătite să intre în Ucraina de îndată în următoarele zile. De asemenea, potrivit CNN, un înalt oficial al serviciilor de informații NATO a spus că alianța consideră că, în acest moment, Minskul „pregătește opinia publică pentru a justifica o ofensivă belarusă împotriva Ucrainei”.

ADVERTISEMENT

De altfel, cei mai mulți comentatori, și chiar opoziția de la Minsk, susțin că Republica Belarus este deja implicată în războiul împotriva Ucrainei după ce a permis Rusiei să lanseze atacul împotriva Kievului de pe teritoriul său, unde găzduiește în continuare operațiunile logistice ale armatei ruse dar și un număr important de trupe ale Moscovei.

„Trebuie să spunem că Belarus este deja implicat în război, încă din prima zi, de când Lukașenko le-a permis trupelor ruse să folosească teritoriul nostru pentru a bombarda Ucraina, așa că, de facto, Belarus este deja parte în acest război, este deja co-agresorul în acest război. Însă, există o opoziție uriașă față de acest război atât în rândul populației cât și în rândul armatei. Armata belarusă refuză să meargă în Ucraina în ciuda amenințărilor și presiunii la care este supusă. Încă de acum două săptămâni armata belarusă ar fi trebuit să se alăture trupelor ruse”, a declarat pentru DW, lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tikhanovskaya.

ADVERTISEMENT

Miercuri, chiar secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, a declarat că Belarusul a fost „complice” la invazia Rusiei în Ucraina, „permițând ca teritoriul său să fie folosit pentru comasare de trupe” și ca „aerodromurile sale militare să fie folosite de forțele ruse pentru a lansa atacuri asupra orașelor și civililor ucraineni”.

De altfel, chiar președintele Aleksandr Lukașenko pare să fie conștient de această opoziție internă față de participarea directă la războiul împotriva Ucrainei, după ce a declarat în data de 4 martie, că armata belarusă nu va lua parte direct la luptele din Ucraina. „Nu ne vom implica. Nu este necesară implicarea noastră”, a spus Lukașenko.

ADVERTISEMENT

În ciuda acestor declarații, oficialii de la Kiev au susținut încă de la începutul războiului că există riscul ca Belarusul să se alăture campaniei militare a Rusiei, avertizând în urmă cu două săptămâni cu privire la regizarea unor operațiuni cu „steag fals”, ca pretext pentru intrarea Minskului în război. Sâmbăta trecută Belarusul și-a evacuat ambasada sa de la Kiev iar, la plecare, oficialii belaruși au avut parte de un dar umilitor. Un grănicer ucrainean a aruncat 30 de arginți către ambasadorul Belarusului, Igor Sokol, într-un gest simbolic mai mult decât evident. „Cu ură”, i-a spus militarul, în timp ce arunca punga cu bani către ambasador.

Ce impact ar putea avea trupele belaruse

În contextul în care, după aproape patru săptămâni de război, armata rusă a suferit pierderi uriașe pe frontul ucrainean, 10% din capacitatea de luptă după estimările Pentagonului, analiștii politici susțin că o decizie privind implicarea Republicii Belarus în război ține mai mult de decizia lui Vladimir Putin decât de ceea ce vrea Lukașenko. În opinia acestora, cu pierderile pe care le-a suferit deja și cu întreaga campanie militară oprită de rezistența armatei ucrainene, Vladimir Putin este disperat după orice fel de întăriri, fapt dovedit și de apelul la ajutorul mercenarilor sirieni.

După reprimarea violentă a protestelor din 2020 și sancțiunile economice impuse Minskului ulterior, Republica Belarus a devenit complet dependentă, financiar și energetic, de Moscova, iar Lukașenko nu mai are acum posibilitatea de a-i refuza o astfel de cerere venită din partea lui Putin, susțin analiștii politici. „O decizie privind implicarea trupelor belaruse se reduce la ce vrea Vladimir Putin, dacă el consideră că are nevoie de ele. În special, dată fiind prezența trupelor ruse în țară și a regimului de sancțiuni impuse, Lukașenko este atât de dependent de Rusia încât nu are nicio alternativă”, a declarat pentru Financial Times, Katia Glod, expertă în cadrul think-tank-ului Center for European Policy Analysis.

Armata Belarusului, cu doar 45.000 de militari, este mică în comparație cu cea a Rusiei sau a Ucrainei și are și mai puțină experiență de luptă. Dar, având în vedere pierderile grele pe care le-a suferit Rusia, o desfășurare a forțelor belaruse ar putea fi utilă pentru Kremlin, este de părere analistul militar François Heisbourg. „Rușii au nevoie de oameni care să lupte. Au adus deja câteva mii de ceceni și acum vorbesc despre a aduce și sirieni. În special pentru faza de luptă urbană ai nevoie de multe trupe și exact asta nu au rușii în prezent. Deci noțiunea de a completa cu bieloruși ar avea de fapt mult sens”, a declarat acesta pentru FT.

Ihor Romanenko, general în retragere al armatei ucrainene și fost adjunct al Șefului Statului Major al armatei, a declarat că Belarusul ar putea trimite pe front între 10 și 15 batalioane tactice de luptă a câte 800 de militari fiecare. În opinia sa, principalul lor scop ar fi susținerea atacurilor pentru cucerirea Kievului, care rămâne principalul scop al lui Putin în acest război.

„Judecând după cum se desfășoară lucrurile, posibilitatea intrării Belarusului în război este ridicată. Cel mai probabil se va întâmpla atunci când Putin va reuși să își adune forțele de rezervă, precum trupele de parașutiști din cadrul Flotei din Pacific ce sunt transportate acum în grabă către Ucraina. Armata belarusă ar putea să ajute Moscova în capturarea Kievului, care rămâne principalul scop al Rusiei. E de înțeles, pentru că Putin crede că odată ce Capitala va fi cucerită problema victoriei va fi rezolvată definitiv”, a declarat acesta pentru Al Jazeera, subliniind că implicarea armatei belaruse în război vine după ce mulți ofițeri belaruși au fost dați afară pentru că s-au opus acestui război.

Nu va reprezenta un ajutor pentru Rusia

Alți analiști militari sunt mult mai sceptici în ceea ce privește capacitatea efectivă de luptă a trupelor belaruse, însă susțin că implicarea lor ar putea fi totuși semnificativă în acest moment prin faptul că ar obliga Ucraina să aloce trupe pe un nou front.

„În mod sigur implicarea lor nu va fi decisivă pentru soarta războiului. Singurul mod în care ar putea avea o importanță ar fi dacă ar fi capabili să deschidă un nou front în vestul Ucrainei. Această strategie ar fi foarte riscantă pentru Belarus, pentru că ar trebui să se bazeze doar pe propriile trupe lipsite de experiență, dar ar fi și o problemă pentru ucraineni, pentru că ar fi un nou front pe care vor trebui să-l apere”, a declarat pentru FT Mark Cancian, fost colonel în infanteria marină a Statelor Unite, acum cercetător la Center for Strategic and International Studies.

Joerg Forbrig, expert în cadrul German Marshall Fund, a declarat pentru DW că există semne clare că Belarusul se pregătește să se alăture Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.

„Ceea ce vedem acum sunt pregătiri în armata belarusă pentru ca, dacă va fi nevoie și dacă va primi ordin de la Kremlin, să se alăture războiului pornit de Rusia. Belarusul a pregătit circa 11 batalioane și grupuri tactice în sud, în apropierea graniței cu Ucraina, cinci dintre acestea sunt mecanizate, cinci-sașe dintre acestea sunt considerate unități de elită, plus o brigadă de trupe speciale. Vorbim de o forță ce reprezintă circa 10% din totalul trupelor ruse implicate pe frontul din Ucraina, deci nu este o forță neglijabilă”, a susținut Joerg Forbrig, care a subliniat că decizia de implicare a trupelor belaruse aparține acum în întregime lui Putin, care a transformat Belarusul într-un stat vasal Moscovei.

„Trupele belaruse însă nu sunt motivate pentru a purta un astfel de război, nu sunt la un nivel înalt în ceea ce privește operaționalitatea, așa că nu cred că vor reprezenta un ajutor pentru Rusia. În plus, vor fi dezavantajate și de terenul pe care trebuie să opereze, pentru că regiunea de nord a Ucrainei este una relativ mlăștinoasă, ce prezintă greutăți de operare pentru o forță militară. Nu doar că nu va reprezenta un avantaj pentru armata rusă, dar regimul lui Lukașenko va purta atunci o responsabilitate deplină pentru acest război și pentru crimele împotriva umanității comise în acest conflict”, a mai spus Joerg Forbrig.

Generalul american Mark Hertling, fostul comandant al trupelor americane din Europa, susține și el că trupele belaruse nu vor aduce niciun plus Rusiei și că, o astfel de decizie este extrem de riscantă pentru regimul lui Lukașenko. „Când am fost comandantul trupelor SUA din Europa am evaluat toate forțele inamice, iar Belarusul nu era nicăieri aproape de top. Iar a lupta într-un război pe care populația ta nu-l susține, sub ordinele unui președinte pe care populația de asemenea nu-l susține, va fi cel puțin interesant”, a scris acesta pe Twitter.

Potrivit publicației Global Fire Power, armata belarusă, ce numără circa 45.000 de militari, are în dotare 200 de avioane de luptă, dintre care doar 38 sunt avioane de vânătoare, 600 de tancuri și 1.500 de blindate pentru infanterie la care se adaugă alte circa 600 de unități de artilerie. Însă un studiu recent privind capacitatea reală a armatei belaruse subliniază că aceasta este în principal dotată cu tehnică militară sovietică depășită ca tehnologie, jumătate din numărul total al trupelor sale fiind rezerviști. În ceea ce privește tancurile, din totalul acestora, doar 20-30 sunt T-72B3, versiunea modernizată a vechiului T-72, principalul tanc din dotarea armatei. Trupele speciale ale Belarusului, ce numără circa 6-7.000 de militari sunt singurele unități militare ce sunt echipate complet. Acest număr însă s-ar putea dovedi mult prea mic pentru un atac asupra Kievului, în contextul în care analiștii militari sunt de părere că pentru un atac de succes, Rusia ar avea nevoie de un raport de 10 la 1, adică de zece ori mai multe trupe decât apărătorii orașului.

Pe de altă parte, opoziția belarușilor față de acest conflict este aproape totală, 93% potrivit unui sondaj de opinie. Mai mult, câteva sute de belaruși s-au alăturat armatei ucrainene, formând propriul lor batalion de apărare a Kievului. În plus, opoziția populației din Belarus față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei a dat naștere unei adevărate campanii de sabotare a liniilor ferate, folosite extensiv acum de armata rusă pentru aprovizionarea propriilor trupe.

ADVERTISEMENT