Am fost campioni mondiali la bob! Şi nu o singură dată!

SCRIITURI DE POVESTE
Silviu Ghering   
in Cele mai citite
09/02/2018, 17:00
Am fost campioni mondiali la bob! Şi nu o singură dată! GALERIE FOTO

Pe 9 februarie încep Jocurile Olimpice de iarnă, la Pyeongchang, în Coreea de Sud. Cel mai bun rezultat înregistrat vreodată de români, singura medalie de fapt, a fost la bob două persoane, în 1968, la JO de la Grenoble (Franţa), bronz pentru echipajul format din pilotul Ion Panţuru şi frânarul Nicolae Neagoe. Puţini ştiu, însă, că România domina pârtiile de bob în anii ‘30, când am cucerit două titluri mondiale!

Concursurile de bob îşi au începuturile în Elveţia, unde au avut loc primele concursuri. În 1879 a apărut prima pârtie taluzată, între localităţile Schatzalp şi Davos, iar în 1895 s-a înfiinţat primul club de profil, St. Moritz Tob-bogan Club, redenumit doi ani mai târziu St. Moritz Bobsleigh Club. Concursurile aveau loc pe pantele de la Cresta Run, pârtie definitivată în 1884, situată între St. Moritz şi Celorine, cu o diferenţă de nivel de 157 m. La 5 ianuarie 1898 s-a organizat prima competiţie internaţională, Festivalul de Bob St. Moritz, pe pista Cresta Run, câştigat de un echipaj britanic. Tot la St. Moritz este construită în 1904 prima pârtie artificială, care o va înlocui pe cea naturală de la Cresta Run, considerată prea periculoasă.

Bobul românesc a câştigat medalii de aur la CM şi bronz la JO

În 1923, bobul a fost recunoscut oficial ca sport prin înfiinţarea Federaţiei Internaţionale de Bob şi Tobogganing (FIBT). Concursurile de bob au debutat oficial în programul Jocurilor Olimpice din 1928, primii campioni olimpici fiind membrii echipajului elveţian de 5 persoane. FIBT a organizat primul Campionat Mondial de bob în 1930, la Caux-sur-Montreux, în Elveţia, numai pentru echipajele de 4 persoane. În acelaşi an, la Campionatul Mondial Unversitar de la Davos, tot în Elveţia, echipajul Alexandru Frim (pilot), Dumitru Zană (frânar) cucerea medalia de argint, după Germania şi devansa ţări cu tradiţie, ca Italia, Franţa sau Elveţia. Era prima performanţă obţinută de boberii români într-o competiţie internaţională. Ediţia din 1931 confirmă valoarea boberilor români, echipajul Alexandru Papană (pilot), Dumitru Hubert (frânar) devine campion mondial universitar şi bate recordul pârtiei de la Davos.

Au dat bani din buzunar ca să meargă la Olimpiadă

La ediţia din 1932 a Jocurilor Oimpice de iarnă, desfăşurată la Lake Placid, în SUA, România a participat cu 4 sportivi, toţi la proba de bob: Alexandru Papană (pilot), Alexandru Ionescu, Ulise Petrescu (împingători) şi Dumitru Hubert (frânar). Cheltuielile de participare au fost susţinute prin organizarea de baluri şi colecte publice, prin sprijin financiar din partea Ministerului de Război (cei 4 sportivi fiind aviatori militari) şi prin contribuţia fiecărui dintre aceştia cu câte 25.000 lei. La Lake Placid organizatorii le-au imputat sportivilor noştri că nu au căşti de protecţie şi că folosesc boburi vechi, periculoase pentru integritatea concurenţilor, dar în ciuda acestor probleme şi a condiţiilor modeste de pregătire din ţară, boberii români au ocupat locul 4 în proba de două persoane (Papană, Hubert), respectiv 6 la 4 persoane (Papană, Ionescu, Petrescu, Hubert). La acea ediţie a JO România a obţinut 4 puncte, situându-se pe locul 10 în clasamentul pe naţiuni, cea mai bună clasare la Jocurile Olimpice de iarnă din istoria participărilor noastre.

Au folosit în premieră startul lansat şi au luat primul aur

Au urmat anii de aur, şi la propriu, şi la figurat, ai bobului românesc. În 1933, în Germania, la Schreiberhau (acum Szklarska Poreba, în Polonia), aceiaşi Alexandru Papană şi Dumitru Hubert deveneau campioni mondiali, depăşind echipajele Cehoslovaciei şi Austriei. Interesant este că Papană şi Hubert au folosit, în premieră mondială, startul lansat, ei montându-şi pe bob un împingător special. N-a fost singura inovaţie a românilor: ulterior, Alexandru Frim avea să construiască un bob complet carenat.

Trei boberi aviatori morţi în accidente de avion

La ediţia din 1934 a Campionatului Mondial, pe 4 februarie, la Engelberg, în Elveţia, România avea să-şi adauge o nouă medalie de aur în palmares. De data aceasta, pe primul loc s-au clasat pilotul Alexandru Frim (foto în dreapta, rudă cu domnitorul Micii Uniri din 1959, Alexandru Ioan Cuza) şi frânarul Vasile Dumitrescu (foto în stânga), dar asta n-a fost tot: România a luat şi bronzul, prin deja consacraţii Papană şi Hubert! Frim şi Dumitrescu au fost decoraţi de Regele Carol al II-lea cu „Premiul naţional pentru sport”. Au urmat, din păcate, multe nenorociri în bobul românesc. Frânarul Dumitru Hubert avea să-şi piardă viaţa într-un accident de avion la un miting aviatic. Un sfârşit asemănător aveau să aibă Gheorghe Ostapov, cel care i-a luat locul în bob alături de Papană, dar şi Vasile Dumitrescu, pe când încerca să stabilească un record mondial aviatic între Europa şi Australia, Alexandru Frim salvându-se în ultimul moment sărind cu paraşuta… În acelaşi an 1934, dar la Garmisch-Partenkirchen (Germania), echipajul bobului românesc de 4 persoane, Emil Angelescu (pilot), Teodor Popescu, Dumitru Gheorghiu (împingători) şi Ion Gribincea (frânar), era întrecut la Campionatul Mondial doar de gazdele naziste (cine le stătea în cale?!) şi venea acasă „numai” cu medaliile de argint.

Au mai urmat medalii, dar prezentul este îngheţat la zero. Grade şi performanţe!

Au urmat ani negri, Al Doilea Război Mondial, schimbarea regimului în România, şi abia în decada ’60-’70 bobul românesc îşi aduce aminte de gloria avută. În 1967, la Campionatul European de la Igls (Austria), echipajul de bob 4 persoane – Ion Panţuru (pilot), Gheorghe Maftei, Petre Hristovici (împingători), Nicolae Neagoe (frânar) – cucereşte medalia de aur şi titlul de campion european, în timp ce la bob 2 persoane Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe se clasează pe locul 2. Confirmându-şi valoarea, la Jocurile Olimpice de iarnă din 1968, de la Grenoble (Franţa), Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe vor urca pe a treia treaptă a podiumului olimpic, la proba de bob 2 persoane, singura medalie olimpică românească la Jocurile Olimpice de iarnă. Bobul de 4, în componenţa de mai sus, rata la câteva sutimi de secundă podiumul şi termina competiţia doar pe locul 4. Seria succeselor continuă în 1969, când, pe pista de la Cervinia (Italia), în cadrul Campionatului European, echipajul Ion Panţuru, Dumitru Focşeneanu se clasează pe locul al doilea, performanţă repetată şi la proba de bob 4 persoane cu Ion Panţuru, Raimond Ţancov, Dumitru Focşeneanu, Nicolae Neagoe. Rezultat confirmat şi la Lake Placid (SUA), în cadrul CM din 1969: la bob 2 persoane, echipajul Ion Panţuru, Dumitru Focşeneanu cucereşte medalia de argint. Între anii 1970 şi 973, boberii români confirmă valoarea. Astfel, la CE de la Cortina d’Ampezzo (Italia) din 1970, echipajul de bob 4 persoane Ion Panţuru, Nicolae Neagoe, Dumitru Pascu, Ion Zangor cucereşte medalia de bronz. La CE de la Igls (Austria) din 1971, Ion Panţuru, Dumitru Pascu, Ion Zangor, Dumitru Focşeneanu devin din nou campioni europeni, iar la CM de la Lake Placid (SUA) din 1973, la bob 2 persoane, Ion Panţuru şi Dumitru Focşeneanu cuceresc medalia de bronz. Avea să fie ultima mare performanţă obţinută de Ion Panţuru şi generaţia sa în competiţii de anvergură.

„Locul trei de la Grenoble a fost de fapt locul doi. Locul unu a fost la egalitate cu locul doi, argintul nu s-a mai dat şi regulamentul a spus că suntem pe locul trei, cucerind astfel medalia de bronz. La acea vreme, nu m-am gândit nicio clipă că va rămâne singura medalie din istoria participării României la JO de iarnă. O întâmplare deosebită a avut loc la bobul de patru, tot la Grenoble, acolo unde am fost pe trei până la ultimul echipaj, cel al Elveţiei, care ne-a depăşit cu 3 sutimi de secundă la total” – Ion Panţuru

14 medalii (4 de aur, 6 de argint, 4 de bronz) au obţinut boberii români de-a lungul istoriei la competiţiile majore (JO, CM, CE)

9 medalii (2 de aur, 4 de argint, 3 de bronz) are în palmares cel mai bun bober român al tuturor timpurilor, pilotul Ion Panţuru la JO, CM şi CE

Ştirea MOMENTULUI

CSM Politehnica Iaşi a devenit FC Poli Iaşi: “Ne-am primit identitatea”

Orice informatie si/sau declaratie preluata din acest material se face numai cu citarea sursei FANATIK.RO si, obligatoriu, cu LINK ACTIV catre prezentul material. In caz contrar, persoanele fizice si/sau juridice care incalca drepturile de autor ale FANATIK.RO, prevazute si protejate de Legea nr.8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, sunt direct raspunzatoare legal pentru orice prejudiciu astfel cauzat.