Cât costă pentru Israel o zi de război împotriva Hamas. „Actualul conflict va testa rezistența economică a țării”

Războiul împotriva grupării teroriste Hamas costă economia Israelului un miliard de shekeli pe zi. Moody’s își revizuiește în scădere previziunile de creștere pentru 2023 și se așteaptă la o contracție de 1,5% în 2024, în timp ce 18% din populația activă lipsește din câmpul muncii.

247 milioane de euro pe zi

Războiul împotriva grupării teroriste Hamas, care costă Israelul cel puțin 1 miliard de shekeli pe zi (aproximativ 247 milioane de euro), ar putea avea un impact mai mare asupra economiei israeliene decât conflictele anterioare, potrivit unui raport al agenției de rating Moody’s, bazat pe proiecțiile inițiale ale Ministerului de Finanțe.

„Gravitatea daunelor aduse economiei va depinde – în mare măsură – de durata luptelor, dar și de perspectivele pe termen lung pentru securitatea internă a Israelului”, a declarat Kathrin Muehlbronner, vicepreședinte senior la Moody’s, într-un comunicat publicat luni seară. „Deși incertitudinile rămân foarte mari, credem că impactul asupra economiei ar putea fi mai sever decât în episoadele anterioare de conflict militar și violență”, a estimat ea.

Potrivit unor cifre recente ale Institutului pentru Studii de Securitate Națională (INSS), costul total al războiului este estimat între 150 și 200 de miliarde de shekeli, adică aproximativ 10% din produsul intern brut. Această cifră a fost reluată de Moody’s, care luna trecută a pus în suspans ratingul de credit (A1, indicator general al solidității financiare) al guvernului israelian în așteptarea unei revizuiri, scrie The Times of Israel.

Digi24.ro

REPORTAJ. Armată română, caut soldați. Ofer recompensă de 1.000 de euro pe lună. Problema: recruții nu prea au condiție fizică

Un conflict mai scump decât cele din trecut

Această povară financiară ar fi semnificativ mai mare decât cea a operațiunilor anterioare, precum Protective Edge din 2014 sau al doilea război din Liban din 2006, care a durat 34 de zile și a antrnat un cost direct de aproximativ 9,5 miliarde de shekeli, adică 1,3% din PIB, potrivit Moody’s.

Aceste cheltuieli, de ordinul câtorva miliarde de shekeli, vor merge către apărare, pentru continuarea efortului de război, pentru salariile sutelor de mii de rezerviști mobilizați, despăgubiri pentru întreprinderile afectate de război, fără a uita reconstrucția comunităților devastate de atacul terorist al Hamas din 7 octombrie. În plus, se așteaptă ca veniturile fiscale să se prăbușească din cauza scăderii consumului, printre alți factori.

Estimările privind impactul economic al războiului au determinat Moody’s să reducă previziunile de creștere a economiei israeliene pentru acest an la 2,4%, față de 3% anterior. În perspectiva sa mai pesimistă pentru 2024, agenția de rating spune că se așteaptă la o contracție de aproximativ 1,5%, urmată de o creștere foarte moderată în 2025.

Un test pentru reziliența economiei

Standard & Poor’s a declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca economia israeliană să se contracte cu aproximativ 5% în al patrulea trimestru al acestui an. S&P estimează că economia va crește cu 1,5% în 2023 și cu 0,5% în 2024, înainte de a relua o creștere mai rapidă – de aproximativ 5% – în 2025. „Economia a rezistat bine la șocurile din ultimii 20 de ani, dar actualul conflict militar va testa rezistența economică a Israelului”, a remarcat Muehlbronner.

Digisport.ro

Presa din Grecia, tranșantă după ce PAOK-ul lui Lucescu a ajuns să aibă titlul la mâna ei: "La gunoi!"

Peste 200.000 de persoane au fost strămutate din comunitățile situate de-a lungul frontierelor de sud și de nord în urma atrocităților comise de Hamas la 7 octombrie, care au provocat moartea a aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili. De asemenea, 240 de persoane au fost luate ostatice. Israelul a promis că va eradica regimul Hamas din Fâșia Gaza, susținut de Iran, și că va aduce înapoi ostaticii. Pentru a face acest lucru, acesta vizează toate zonele în care operează gruparea teroristăl, având grijă să reducă la minimum victimele civile.

Lipsă de forță de muncă

Dar armata israeliană a mobilizat aproximativ 350.000 de rezerviști, perturbând mii de întreprinderi din întreaga țară. Absența a 18% din întreaga forță de muncă israeliană – fie că este vorba de armată, de persoane strămutate, de persoane din zonele de frontieră din Gaza sau de părinți forțați să aibă grijă de copiii lor, deoarece școlile funcționează doar parțial – pune deja presiune asupra producției și a sectorului tehnologic, consideră Moody’s.

Dependența economiei israeliene de sectorul tehnologic a crescut considerabil în ultimii zece ani, acesta contribuind în prezent cu 18% din PIB, față de mai puțin de 10% în SUA și aproximativ 6% în UE. Aproximativ 14% din totalul angajaților lucrează în sectorul tehnologic și în locuri de muncă tehnologice din alte sectoare. Economia israeliană se bazează pe produsele de înaltă tehnologie și pe exportul acestora, care reprezintă aproape 50% din totalul exporturilor, precum și pe taxele aferente.

„Industria de înaltă tehnologie este mult mai diversificată astăzi, dar acest conflict vine într-un moment dificil pentru industria de înaltă tehnologie din întreaga lume. Israelul a înregistrat anul acesta o scădere semnificativă a strângerii de capital în comparație cu ultimii doi ani”, a declarat Muehlbronner.

Impact asupra finanțelor publice

Costurile semnificative ale războiului, atât cele civile, cât și cele de apărare, și în special subvențiile acordate companiilor afectate, care ar trebui să absoarbă aproape 0,8% din PIB până la sfârșitul lunii noiembrie, ar trebui să aibă un impact „semnificativ” asupra finanțelor publice ale Israelului, pe lângă o scădere „semnificativă” a veniturilor fiscale, a avertizat Moody’s.

Agenția de rating se așteaptă acum ca deficitul bugetar să crească la 3% din PIB în 2023 și să se dubleze, ajungând la aproximativ 7% din PIB în 2024. Deficitul bugetar al Israelului a crescut deja la 2,6% din PIB în octombrie, de la 1,5% în luna precedentă. În 2022, Israelul a înregistrat primul său excedent bugetar din ultimii 35 de ani, de 0,6% din PIB.

„O parte din costurile bugetare suplimentare legate de apărare ar putea fi absorbite prin realocarea altor cheltuieli sau prin utilizarea rezervelor bugetare (în general, aproximativ 1% din cheltuielile totale)”, a adăugat Muehlbronner.

„Nu credem că guvernul israelian va avea dificultăți în finanțarea unor deficite chiar și substanțial mai mari, având în vedere sursele sale mari și diversificate de finanțare și sprijinul puternic al diasporei israeliene”. De la începutul războiului, Israelul a contractat o datorie de 30 de miliarde de shekeli, potrivit Ministerului de Finanțe, dintre care 6 miliarde de shekeli denominate în dolari pe piețele internaționale.