Ce zicea Nicolae Ceaușescu despre votul democratic. Cum se vota, de fapt, pe vremea comunismului

Liderul Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu nu era chiar un fan al votului democratic. Cel puţin, nu aşa cum îl înţelegem noi în prezent. De altfel, România și-a pierdut definiția de stat democratic în 1947, an în care negura comunismului a pus stăpânire peste noi. Un sistem bolnav care ne-a acaparat prin forță și care a instituit în cei 50 de ani de totalitarism, mai multe sisteme electorale, dar care aveau același principiu – șeful statului nu este ales neapărat de către popor. 

Ce zicea Nicolae Ceaușescu despre votul democratic

Căzuți în această capcană, românii s-au trezit peste noapte că lucrurile nu mai sunt chiar așa cum le știau. Principala schimbare care a urmat semnării forțate de către regele Mihai I a Actului de abdicare, la data de 30 decembrie 1947 şi a abrogării ulterioare a Constituţiei din 1923, a fost stabilirea şefului statului în forma unui organism colectiv. Au urmat alegeri parlamentare câștigate cu scoruri aproape incredibile de peste 99 la sută.

După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, în 1974, România intra definitiv sub zodia lui Nicolae Ceaușescu. Puterea acestuia avea să fie confirmată în cadrul Plenarei CC al PCR din 25-26 martie 1974, care schimbă toate regulile și se instalează în funcția de șef de stat. După 1974, deputaţii din Marea Adunare Naţională trebuiau să aleagă, de formă, preşedintele statului sau mai bine zis să ia act de această instalare a unei singure persoane, mereu aceeaşi, aşa cum a fost Nicolae Ceauşescu până în 1989.

Cum se vota, de fapt, pe vremea comunismului

Urmează alegeri într-o Românie socialistă de povestit nepoților. În 1975, din 14.900.032 votanţi înregistraţi s-au prezentat la vot 99,96%, adică 14.894.185 de electori. Vă vine să credeţi sau nu, dar toţi și-au dat votul pentru Frontul Unităţii Socialiste. În 1980, populaţia cu drept de vot crește până la 15.631.351 de persoane, iar numărul celor care au fost prezenţi la vot s-a ridicat la 15.629.098. Adică o prezență de 99,9%, în toată ţara fiind 44 de voturi anulate.

Ultimele alegeri legislative din România Socialistă au avut loc pe 17 martie 1985, când peste 15,7 milioane de români au votat pentru Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Nu s-a înregistrat atunci nici măcar un vot nul. După ce s-au numărat voturile, Nicolae Ceaușescu avea să transmită: „Votind pentru Frontul Democratiei si Unitatii Socialiste, poporul nostru a votat pentru hotaririle Congresului al XIII-lea al partidului, pentru Programul partidului, pentru dezvoltarea economico-sociala a patriei noastre in cel de-al 8-lea cincinal si pentru inaintarea ei ferma spre comunism. Votul dat candidatilor Frontului Democratiei si Unitatii Socialiste este votul dat pentru dezvoltarea mai puternica a fortelor de productie si perfectionarea relatiilor sociale, pentru ridicarea economico-sociala armonioasa a tuturor judetelor si localitatilor patriei, pentru o viata tot mai buna si mai imbelsugata, pentru o inalta civilizatie socialista pe pamintul Romaniei. (Aplauze puternice, indelungate).

Discurs…și aplauze puternice

Prin votul de la 17 martie poporul nostru si-a manifestat unanim hotarirea nestramutata de a face totul pentru infaptuirea planului pe 1985 si a celui de-al 8-lea cincinal, a obiectivelor si sarcinilor celei de-a treia etape a realizarii Programului de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate, pentru intarirea si mai puternica a patriei, a independentei si suveranitatii sale, pentru infaptuirea neabatuta in viata a politicii partidului si statului nostru – de pace, intelegere si colaborare intre toate natiunile lumii. (Aplauze puternice, indelungate)” AICI AI TOT DISCURSUL SUSȚINUT DE NICOLAE CEAUȘESCU