FANATIK îți spune cine este Florin Iordache, omul care a primit funcție pe viață în Consiliul Legislativ. Social democratul a intrat în istoria României într-o perioadă agitată. Acesta a fost ministru al Justiției în guvernul condus de Sorin Grindeanu. A ocupat această poziție între 4 ianuarie și 9 februarie 2017.
A demisionat după protestele împotriva unei ordonanțe de guvern promovate de el și care modifica Legea nr. 286/2009 privind Codul penal și Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Zeci de mii de oameni au ieșit atunci în stradă pentru a-și spune nemulțumirea față de schimbările pe care Florin Iordache dorea să le concretizeze.
De asemenea, social democratul a fost președinte al Camerei Deputaților, între 13 iunie–21 decembrie 2016, după revocarea lui Valeriu Zgonea și până la alegerea lui Liviu Dragnea. La nici două luni de la demisia din funcția de ministru al Justiției, Florin Iordache a fost numit vicepreședinte al Camerei Deputaților.
Interesant este că înainte de a intra în politică, Florin Iordache a lucrat ca inginer la Fabrica de Mobilă Caracal, după Revoluție fiind director al SAFAR SF6 din aceeași localitate. În 1996, acesta a simțit o nouă chemare și a ales să intre în PSDR.
Culmea, nu a durat mult și la doar câteva luni distanță, Iordache dădea o primă mare lovitură. A fost ales viceprimar al municipiului Caracal, fotoliu pe care l-a ocupat până în 2000.
Odată cu fuziunea PSDR cu PDSR, Florin Iordache a devenit social-democrat și a candidat pe listele acestui partid pentru Camera Deputaților în 2000 reușind să obțină primul mandat.
Au urmat și altele și Florin Iordache a devenit un om de bază în grupare. De-a lungul timpului, acesta s-a remarcat prin mai multe proiecte de legi contestate puternic pentru că urmau să slăbească justiția.
Iordache a propus, în 2013, modificarea Legii nr. 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupție interceptările realizate pe mandate de siguranță națională.
Mai mult de atât, Florin Iordache se numără printre inițiatorii legii care le asigură avocaților superimunitate. În decembrie 2013, Florin Iordache a fost prezentat de presă ca parlamentarul care a coordonat modificările aduse Codului penal de Comisia juridică a Camerei Deputaților și aprobarea proiectului de lege privind amnistia și grațierea.
Deputatul Iordache este absolvent al facultăților de Mecanică și Drept ale Universității din Craiova. Acesta și-a trecut în curriculum vitae cursuri postuniversitare de administrație, un masterat în administrație și cursuri postuniversitare de dreptul afacerilor la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București.
Lista celor învățate de Iordache nu se termină aici. Deputatul a precizat că are și cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare, un doctorat în relații economice internaționale și cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Român.
Cu toate acestea, la începutul anului 2017, Newsweek a publicat o analiză a tezei de doctorat intitulată „Impactul corporațiilor transnaționale asupra proceselor de integrare economică a României în UE”, susținută de Florin Iordache la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
Conform analizei, Iordache ar fi plagiat blocuri mari de text, fără să indice sursa și fără să folosească ghilimelele, din numeroase surse, majoritatea acestora fiind neacademice.
Conform ultimei declarații de avere pe care Florin Iordache a publicat-o pe site-ul Camerei Deputaților, acesta deține un teren intravilan de 450 mp, dar și o casă de 238 mp, ambele în localitatea Bragadiru, județul Ilfov. Dacă ne raportăm la capitolul mașini, acesta a notat două autoturisme.
Fostul ministru al Justiției deține un Volkswagen Golf, fabricat în anul 2013, dar li o Toyota C-HR, 2019. Interesant este că Florin Iordache nu a trecut niciun cont deschis în bancă. Acesta a încasat anul trecut venituri de 155.148 de lei ca deputat. Soția lui, Magdalena Iordache a luat aproape dublu din pensia de judecător, 304.800 lei.
În declarații de avere mai vechi, Florin Iordache a avut trecut că a împrumutat PSD Olt cu 60.000 de lei. Între timp, această datorie a fost ștearsă.
După 20 de ani în care a ocupat un loc în Camera Deputaților, social-democratul Florin Iordache a fost, aparent, dat la o parte de pe listele pentru parlamentare. De fapt, a fost trimis președinte pe viață la Consiliul Legislativ, un post care era vacant încă din luna august și care în doar două zile și-a găsit candidatul perfect.
Trebuie specificat că plenul parlamentului a decis numirea lui în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ cu o majoritate covârșitoare. Acesta a avut nu mai puțin de 185 de voturi „pentru” şi doar 43 „contra”. Augustin Zegrean, principalul contracandidat, a obţinut 41 de voturi „pentru” şi 187 „contra”, iar Ionuţ Duli Mazâlu, 2 voturi „pentru” şi 226 „contra”. Votul a fost secret, cu buletine, dar deloc scutit de scandal.
Astfel, mai mulți politicieni au acuzat un posibil „blat” între PNL și PSD. Concret, deși liberalii s-au plâns de propunere, aceștia au absentat masiv la vot.
Salariul pe care îl va lua Florin Iordache de acum încolo nu este unul deloc de neglijat. Astfel, președintele Consiliului Legislativ primește nu mai puțin de 8.000 de lei pe lună. Interesant este că Dragoș Iliescu, cel care ocupa anterior această poziție, și-a dat demisia în vară, după 25 de ani de mandat.
Partidul Național Liberal a anunțat că lucrurile nu vor rămâne așa. Liberalii intenționează sa modifice legea de funcționare a Consiliului, astfel încât să se prevadă și procedura revocării șefului instituției. În acest moment, în procedură este prevăzută modalitatea de numire, dar nu și condițiile în care poate fi demis de către Parlament.
În primul rând trebuie specificat că acest Consiliu Legislativ are ca principale atribuţii avizarea proiectelor de acte normative şi ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei României. Celelalte atribuţii ale Consiliului Legislativ sunt prevăzute în Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.
Concret, Florin Iordache analizează şi avizează proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de ordonanţe, de ordonanţe de urgenţă şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz.
Florin Iordache a intrat în istorie nu doar pentru legea grațierii pe care a dorit să o dea, dar și pentru conflictele cu opoziția și reprezentanții presei. În noiembrie 2018, președintele Comisiei speciale pentru legile justiției și vicepreședinte al Camerei Deputaților, Iordache a făcut un gest obscen către opoziție chiar în plenul forului legislativ.
Totul s-a petrecut în urma unui discurs în plen, în care i-a atacat pe parlamentarii USR și PNL pentru criticile pe care le-au adus la modificările legilor justiției. Mai mult de atât, cu doar câteva ore în urmă, Comisia Europeană solicitase Parlamentului României prin raportul MCV “oprirea imediată a implementării legilor justiției realizate de Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului”.
„Vom merge mai departe cu toată opoziţia pe care a arătat-o Comisia Europeană. Vrem să fim independenţi, vrem să decidem potrivit Constituţiei, nu potrivit presiunii pe care o pun unii sau alţii!”, a spus Florin Iordache, înainte să facă gestul obscen.
De asemenea, pe când era ministru al Justiției, Iordache a anunțat noaptea adoptarea Ordonanței de Urgență privind grațierea, amnistia și dezincriminarea unor fapte care constituie abuz în serviciu. A făcut-o la finalul unei conferințe de presă susținută după o ședință de Guvern la care presa nu a avut voie.
Cum o parte dintre jurnaliști aveau, deja, informații cu privire la conținutul Ordonanței de Urgență, aceștia au dorit să afle de la Florin Iordache dacă totul se confirmă. Pentru a scăpa de întrebările jurnaliștilor, ministrul a rostit de 24 de ori „altă întrebare”, o expresie care a intrat direct în foclorul urban.