Cum a ignorat un academician o decizie judecătorească. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, s-a aflat în conflict de interese

În data de 5 mai, Academia Română își alege vicepreședinții și secretarul general, unul dintre candidați fiind medicul Victor Voicu, președintele secției de Științe Medicale. Voicu este vicepreședinte din 2018, când a obținut mandatul în pofida unei decizii ICCJ care-i interzicea deținerea unei funcții publice pe o durată de trei ani.

Contracte publice pentru firma soției

Academia pare să funcționeze după alte reguli decât cele care se aplică altor instituții publice, ajungându-se inclusiv la ignorarea unor decizii ale instanțelor. Este cazul profesorului Victor Voicu (82 de ani), fost șef al catedrei de Farmacologie și Toxicologie al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București”.

Pe 13 decembrie 2013, Agenția Națională de Integritate a publicat o decizie de constatare a unui conflict de interese administrativ în cazul medicului.

„Voicu Victor a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât, în perioada exercitării funcției de conducere, acesta, având un interes personal de natură patrimonială ce a influențat îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi reveneau, a semnat trei contracte de prestări servicii încheiate de Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare al Ministerului Apărării Naționale cu o societate comercială la care soția sa deține calitatea de acționar și funcția de cenzor. În baza contractelor de prestări servicii încheiate, societatea comercială a încasat suma totală de 52.960 lei”, se spunea în comunicatul ANI.

Digi24.ro

Rezultate exit-poll, alegeri parlamentare 2024, ora 21:00. PSD în frunte, AUR pe locul doi. Care sunt surprizele din viitorul Parlament

Acuzat de ANI, dar onorat de Academie și de șeful statului

Agenția fusese sesizată în urma unui control al Direcției de prevenire și investigare a corupției din MApN. Laurențiu Popescu, președintele de atunci al secției de Științe Medicale a Academiei, unde Voicu era deja membru titular, afirma, într-o declarație pentru Evz.ro, că este „o situație foarte neplăcută”. „Este tipică pentru oameni care fac mult zgomot ascunzând anumite lucruri. Vorbim aici despre o persoană a cărui comportament ridică serioase semne de întrebare. Nu este la prima ”abatere”. La un moment dat, într-o ședință a secției a spus neadevăruri în legătură cu un candidat. Asemenea lucruri nu se fac”, spunea Popescu.

Victor Voicu a atacat raportul ANI în instanță, iar decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a venit abia în 2018. Incertitudinile privind activitatea sa de la Centrul de Cercetări Medico-Militare nu a împiedicat primirea de alte onoruri din partea Academiei. Chiar în 2014, când scandalul era încă proaspăt, Victor Voicu a fost ales secretar general al Academiei și  președinteție secției de Științe Medicale.

În același an, președinte Traian Băsescu i-a acordat titlul de ofițer al Ordinului Național „Steaua României”, pentru ca în 2017 Klaus Iohannis să-l ridice la rangul de comandor al celui mai înalt ordin național al țării.

Victor Voicu: „Ne alegem între noi, nu suntem instituție publică”

Pe 12 martie 2018, ICCJ a confirmat raportul ANI și i-a interzis lui Victor Voicu să dețină o funcție publică pentru următorii trei ani. Însă după numai o lună, Voicu a candidat și a fost ales într-una din cele patru  funcții de vicepreședinte al Academiei Române. La acea vreme, președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, spunea că va cere un punct de vedere din partea juriștilor instituției.

Digisport.ro

Moment ”horror” la Florența: Edoardo Bove a căzut pe gazon și a rămas nemișcat! Colegii au început să plângă

La rândul său, Victor Voicu afirma că funcția de vicepreședinte nu intră în categoria celor pentru care se aplică interdicție decisă de instanța supremă. „Funcția de vicepreședinte al Academiei nu este similară cu cea a unui ales. Noi ne alegem între noi, nu suntem instituție publică”, declara academicianul pentru „România Liberă”. Asta în pofida faptului că Academia primește finanțare de la buget, fiind printre ordonatorii principali de credite, iar activitatea sa este reglementată prin lege adoptată de Parlament.

Cert este că scandalul s-a stins, singurul care nu s-a resemnat cu situația fiind graficianul Eugen Mihăescu, membru de onoare al Academiei. Mihăescu a sesizat în 2019 Consiliul de Onoare al Academiei pe motiv că academicienii sau măcar o parte din ei nu știau la momentul alegerii vicepreședinților de decizia Înaltei Curți.

„Personal, consider că academicianul Victor Voicu mi-a furat votul, deoarece eu nu eram la curent cu sentința care îi interzicea ocuparea unei funcții publice și, mai ales, motivele care au stat la baza acestei decizii. Sunt convins că nu sunt singurul, pentru că sunt mulți colegi care nu au știut despre această sentință și deci au fost induși în eroare atunci când au votat”, spunea Eugen Mihăescu într-o scrisoare adresată Consiliului.

Candidaturile de la Academie, ținute la secret

Însă demersurile sale nu au avut niciun rezultat, iar în 2021 a expirat și interdicția de trei ani impusă lui Victor Voicu. Astfel că acesta candidează liniștit pentru al doilea mandat de vicepreședinte, după ce pe primul l-a obținut în condiții de o legalitate discutabilă.

Pe 5 aprilie, Adunarea Generală a Academiei l-a ales pe Ioan Aurel Pop pentru al doilea mandat ca președinte, urmând ca cei patru vicepreședinți și secretarul general să fie desemnați pe 5 mai. Surse din Academia Română au declarat pentru FANATIK că Victor Voicu se află printre cei șase aspiranți la funcțiile de vicepreședinte puse în joc. Aspiranții la funcțiile de conducere nu au fost anunțați public pe site-ul Academiei, deși este instituție publică, în pofida a ceea ce crede generalul Voicu.