News

Elvețienii au acceptat să devină automat donatori de organe după moarte. Au mai rămas cinci țări în UE cu o politică diferită

O majoritate clară a elvețienilor a susținut trecerea la consimțământul prezumat în ceea ce privește donarea de organe. Doar cinci țări din UE mai cer un consimțământ explicit.
17.05.2022 | 18:13
Elvetienii au acceptat sa devina automat donatori de organe dupa moarte Au mai ramas cinci tari in UE cu o politica diferita
Modificarea politicii de donare de organe va intra în vigoare în 2024 Foto. hepta, colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Aproximativ 60,2% dintre elvețieni au fost de acord cu legea revizuită, un scor care se potrivește aproape exact cu sondajele de opinie din ultimele săptămâni.

Elvețienii au acceptat să devină automat donatori de organe după moarte

Prin urmare, modelul actual al donării de organe va fi inversat: de acum înainte, cu excepția cazului în care o persoană renunță la a fi donator în timpul vieții, se va presupune că a fost în favoarea donării, deși membrii familiei vor fi în continuare consultați în anumite cazuri.

ADVERTISEMENT

Rezultatul este un „da spus vieții”, a spus duminică Franz Immer, directorul fundației Swisstransplant. Acesta este de părere că schimbarea va crește șansele celor 1.400 de persoane aflate pe listele de așteptare pentru organe și va salva vieți. 72 de persoane au murit anul trecut în așteptarea unui transplant.

Pe parcursul unei campanii destul de silențioase, guvernul a dat exemplu alte țări europene în care ratele donării de organe sunt mai mari și care au deja implementat sisteme opt out (în care consimțământul este considerat implicit n.r. ),  deși au admis că studiile nu au găsit un efect de cauzalitate direct.

ADVERTISEMENT

Ministrul de interne Alain Berset a declarat că schimbările marchează „nu o revoluție, ci o evoluție” – membrii familiei vor fi în continuare strâns asociați cu decizii dificile, a spus el. Iar dacă nu se găsesc membri ai familiei, organele nu vor fi prelevate.

Schimbare radicală

Oponenții au susținut că schimbarea a fost fundamentală, în special în ceea ce privește modul în care afectează relația dintre stat și cetățean. Oamenii vor trebui acum să renunțe în mod explicit la a fi donator de organe pentru a li se garanta dreptul constituțional la integritate fizică, au spus aceștia.

ADVERTISEMENT

„Este rușinos că într-un stat bazat pe lege, trebuie să te opui în mod activ faptului că, atunci când mori, organele îți pot fi extrase”, a declarat Verena Herzog, de la Partidul Popular, de dreapta, singurul grup politic important care se opune legii, relatează Swiss Info.

Herzog a mai spus, de asemenea, că această campanie a fost „prea emoționantă”. Acest aspect a fost ridicat de mai multe ori în timpul campaniei de către comisia pentru referendum, care s-a plâns că tabăra Da s-a sprijinit prea mult pe mărturiile pacienților cu transplant, mai degrabă decât pe fapte obiective despre stimularea donațiilor.

ADVERTISEMENT

Alex Frei, un medic pensionar care a condus comisia pentru referendum, a adăugat că oamenii nu au suficiente informații despre procedurile de donare de organe.

Frei a susținut că oamenii nu știau că donarea nu se referă la „corpuri reci”, ci mai degrabă la pacienți în moarte cerebrală aflați la terapie intensivă, cărora li se furnizează oxigen până când organele sunt recoltate.

Dacă toată lumea ar fi știut acest lucru, rezultatul ar fi fost diferit, a spus el. Cu toate acestea, faptul că o mare parte a publicului a dezbătut problema în ultimele săptămâni – din cauza votului – a fost în sine un „mare succes”, a mai spus Frei.

Pașii următori

Modificarea legii nu va intra în vigoare peste noapte. Nu numai că guvernul trebuie să informeze acum toți cei șase milioane de cetățeni adulți din Elveția cu privire la noile lor drepturi și obligații, dar autoritățile vor trebui, de asemenea, să creeze un registru național în care oamenii să poată renunța la statutul de donator de organe.

După ce o breșă de securitate a afectat la începutul acestui an actualul registru de donații, operat de Swisstransplant, oponenții s-au angajat să monitorizeze îndeaproape modul în care procedează autoritățile.

Berset a spus că trecerea la noua lege se va face „foarte atent” și că prioritatea va fi în continuare asigurarea celei mai importante informații: adevărata voință a persoanei decedate cu privire la donarea de organe.

Oficiul Federal de Sănătate Publică (OFSP) spune că noul model de consimțământ prezumat va intra în vigoare cel mai devreme în 2024.

Ce este „consimțământul prezumat” pentru donarea de organe și cât de popular este acesta?

De când medicii au efectuat pentru prima dată transplanturi de la om la om în anii 1950, întrebările morale și practice despre donarea de organe au fost un subiect important.

Elveția a ales sistemul de donare de organe „opt-out” – ceea ce înseamnă că se prezumă că orice cetățean dorește ca organele să îi fie donate pentru transplant atunci când va muri, cu excepția cazului în care spun autorităților sau familiei că doresc să renunțe la sistem.

Este o schimbare semnificativă față de sistemul „opt-in”, în baza căruia cetățenii completează documente pentru a se înregistra ca donator de organe, iar în cazul decesului, medicii verifică dacă decedatul se află sau nu în registrul de transplant.

Familiile au încă ultimul cuvânt cu privire la donarea de organe în majoritatea sistemelor de „opt-out”, inclusiv în noul model din Elveția.

Cât de răspândită este această politică?

În toată Europa, consimțământul prezumat sau modelul „opt-out” este mai popular decât modelul „opt-in”. Doar cinci țări din UE mai cer cetățenilor să se înregistreze ca donatori de organe (Irlanda, România, Germania, Lituania, Cipru). Slovenia este singura țară din blocul comunitar care are un sistem mixt.

În afara UE, Elveția se alătură unei mari părți a Regatului Unit (Irlanda de Nord rămâne în continuare opt-in) în schimbarea politicii care vizează creșterea donărilor de organe.

Deși „opt-out” este văzută pe scară largă ca o politică concepută pentru a crește donațiile de organe, există puține dovezi concludente că aceasta este responsabilă pentru creșterea donării de organe în ultimul deceniu.

O lucrare din 2018 a cadrelor universitare de la Universitatea din Birmingham nu a găsit „nicio diferență semnificativă” în cele 35 de țări OCDE pe care le-au studiat (17 țări clasificate ca opt-out, 18 clasificate ca opt-in).

Deși s-a concentrat în primul rând pe donarea de rinichi, studiul a realizat și o imagine a sistemului mai larg de donare de organe. Potrivit constatărilor, tabloul este „prea complex pentru a conecta pur și simplu renunțarea sau înscrierea directă în registrul donatorilor cu ratele donării de organe”, scrie CGTN.

ADVERTISEMENT