News

1984 – FRANŢA. Dispăruţi în ajunul marii finale!

Cu o zi înainte de marea finală a Campionatului European din 1984, în baza sportivă a lotului francez s-a instaurat panica. Trei jucători pur şi simplu dispăruseră! Erau de negăsit! Nu ştia...
03.06.2016 | 14:06

Cu o zi înainte de marea finală a Campionatului European din 1984, în baza sportivă a lotului francez s-a instaurat panica. Trei jucători pur şi simplu dispăruseră! Erau de negăsit! Nu ştia nimeni, coechipieri, antrenori, maseuri, doctori, oficiali, personal hotelier, şoferi, nimeni, nimic despre portarul titular Joel Bats, al treilea portar Philippe Bergeroo şi extrema Bruno Bellone.

Au avut treabă cu-n… peşte!

Emoţii, nervi, chiar înjurături mai mult sau mai puţin ascunse, telefoane peste telefoane (fixe că celularele erau doar un vis al vizionarilor…), oameni trimişi în căutarea dispăruţilor. Care au apărut ca nişte floricele spre seară explicînd cu nonşalanţă că au fost la… pescuit în micul iaz din spatele unei mînăstiri din apropiere, unde au prins un crap! Pe care l-au fript în bucătăria călugărilor!! Care au fost foarte încîntaţi de aşa oaspeţi de seamă, fără să-şi închipuie vreun moment ce tevatură iscaseră aceştia în cantonamentul viitoarei campioane europene!!!

Greu de crezut, şi de acceptat!, în zilele noastre, Bats a fost titular în finala cu Spania, iar Bellone a intrat în minutul 80 pentru a pecetlui victoria „cocoşilor” cu golul de 2-0 în minutul 90, după ce Michel Platini, de departe cel mai bun jucător al turneului, îl păcălise pe portarul iberic Luis Arconada, cu un şut pe sub el dintr-o lovitură liberă în minutul 57.

Europeanul lui Platini şi Tigana

EURO 1984 a însemnat două săptămâni de fotbal intens şi poate unul dintre cele mai frumoase turnee europene. După semifinala Mondialului din ’82, pierdută dramatic cu Germania „sălbaticului” portar Harald Schumacher, pe care fundaşul „bleu” Patrick a nu-l va uita niciodată, Franţa părea pregătită pentru o performanţă şi mai mare. Pe 27 iunie 1984 „cocoşii” antrenaţi de Michel Hidalgo învingeau în finală Spania cu 2-0 şi cucereau primul trofeu european. Franţa avea o echipă de aur, cu amintitul Joel Bats între buturi, în timp ce Luis Fernandez, Michel Platini, Alain Giresse şi Jean Tigana formau „careul magic”. Cel mai mult au strălucit Tigana, desemnat jucătorul turneului, şi Platini, golgeterul lui EURO ’84.

Semifinala Franţa – Portugalia, un SUPER-MECI

Platini venea în competiţia europenă disputată pe teren propriu drept golgeterul ultimilor doi ani din Serie A în tricoul lui Juventus. Nimeni nu se aştepta, însă, ca Platini să reuşească 9 goluri, recordul all-time al competiţiei. Platini a înscris singurul gol al primului meci, cu Danemarca, apoi şi-a trecut în cont cîte un hatt-trick împotriva Belgiei (5-0) şi a Iugoslaviei (3-2) şi „Les Bleus” au încheiat pe primul loc grupa 1.

Franţa şi Danemarca s-au calificat mai departe, în semifinale, unde au întîlnit Portugalia şi Spania. Semifinala Franţa – Portugalia este considerată şi astăzi unul dintre cele mai bune meciuri din toate timpurile. Franţa a condus prin golul lui Jean-Francois Domergue, dar după ce portarul portughez Manuel Bento a salvat un gol ca şi făcut la Platini, Jordao a egalat şi a trimis partida în prelungiri. Acelaşi Jordao i-a adus pe lusitani în avantaj, dar Domergue a adus din nou egalitatea, iar Platini a înscris golul victoriei cu un minut înainte de finalul prelungirilor, sub privirile parcă vrăjite ale apărătorilor portughezi şi extaziate a milioane de francezi din tribune şi din faţa micilor ecrane.

În cealaltă semifinală, Spania s-a impus în faţa Danemarcei, la penalty-uri, după ce la finalul prelungirilor tabela arăta un scor egal, 1-1. Despre finală am amintit, 2-0 pentru francezi, goluri genialul Platini şi fugarul Bellone.