Problemele financiare ale Guvernului s-au agravat și mai mult luna trecută după ce a fost oficializată reducerea cu 2,1 miliarde de euro a fondurilor pe care România le va primi prin PNRR. Reducerea nu este cauzată de nerespectarea unor angajamente luate de țara noastră pentru a primi finanțarea, ci de faptul că PIB-ul pe cap de locuitor, luat în calcul la alocarea inițială, a crescut peste estimări.
Dezangajarea fondurilor a lăsat unele proiecte PNRR fără finanțare, deși o parte dintre ele au fost deja demarate. În aceste condiții, Guvernul este nevoit să preia derularea acestora, un prim pas de remediere a problemei fiind un proiect de ordonanță de urgență prin care o parte din fondurile care nu vor mai veni de la Bruxelles vor fi suplinite cu bani alocați prin Programul „Anghel Saligny”.
În forma inițială, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) avea o alocare de 29,18 miliarde euro, din care 14,23 miliarde euro reprezentau finanțare nerambursabilă și 14,4 miliarde euro erau alocate prin împrumuturi cu dobânzi reduse. Alocările pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene au fost calculate pe baza unei formule care lua în calcul mai mulți factori: numărul populației, PIB-ul pe cap de locuitor, rata relativă a șomajului, precum și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021.
Acest din urmă factor a determinat reducerea alocării pentru România întrucât s-a dovedit că economia țării noastre a fost mai puțin afectată de pandemie decât s-a estimat inițial, creșterea PIB-ului fiind mai mare. În consecință, Comisia Europeană a informat, luna trecută, că pentru România este prevăzută o revizuire negativă a contribuției financiare, în valoare de 2.110.858.750 euro, urmând ca autoritățile de la București să notifice Bruxelles-ul cu privite la care proiecte PNRR va renunța.
Printre acestea, se află proiectele din Componenta 10 – Fondul local, Investiția 1 Mobilitate urbană verde, Sub-investiția 1.2 – Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – ITS/alte infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/local). Practic, este vorba de 275.000.000 de euro a căror utilizare urma să fie coordonată de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Problema este că, până în prezent, au fost deja încheiate 1.285 de contracte de finanțare prin PNRR pentru proiecte din această componentă, pentru care unitățile administrativ-teritoriale beneficiare au angajat fonduri publice.
Din acest considerent, aceste proiecte contractate prin PNRR urmează să fie finalizate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, care va fi suplimentat cu 1,375 miliarde lei, echivalentul în moneda națională a sumei ce se va diminua din PNRR de la această componentă a Planului. Suma este defalcată pe durata a cinci ani, cu tranșe de 275.000.000 lei până în anul 2027, inclusiv.
Dacă țintele și jaloanele vor rămâne aceleași din PNRR, banii vor urma să fie folosiți pentru achiziția a 1.135 de vehicule nepoluante noi cu emisii zero de gaze de eșapament (200 de autobuze electrice/hidrogen 12-18 m; 515 autobuze electrice/hidrogen 10 m; 50 de tramvaie; 50 de troleibuze 12-18 m; 320 de microbuze electrice/hidrogen). În urma acestor achiziții se preconizează că procentul de călătorii la nivel local cu mijloace de transport nepoluante va crește de la 45,4% în 2019 la 60% până la finele lui 2026.
Prin aceeași componentă a PNRR se preconiza ca 491 de unități administrativ-teritoriale să aibă sisteme operaționale dezvoltate/extinse – sisteme de transport inteligente și e-ticketing/alte infrastructuri TIC. De asemenea, ar urma să fie instalate 13.200 de puncte de încărcare pentru mașinile electrice.
În fine, se dorește creșterea nivelului de mobilitate urbană durabilă prin amenajarea de piste pentru bicicliști la nivel local/ metropolitan, cu respectarea regulilor de siguranță rutieră pentru această categorie de participanți la trafic. Lungimea totală a pistelor ar urma să ajungă la 1.091 de kilometri.