România cere Comisiei Europene modificarea PNRR și eliminarea procentului de 9,4% PIB pentru pensii. La ce proiecte mai renunță Guvernul

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a anunțat sâmbătă că va trimite până la finalul lunii propunerile Executivului de modificare a PNRR, formă în care autoritățile de la București vor finanțarea altor proiecte.

Propunerile Guvernului pentru modificarea PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat coordonatorilor de reforme și investiții (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane și ținte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanțe obiective și să furnizeze, după caz, justificările necesare.

Astfel, după analiza făcută în cadrul ministerului, Executivul vrea eliminarea procentului de 9,4% din PIB destinat pensiilor, dar și eliminarea proiectului de metrou Gara de Nord – Filaret și înlocuirea acestuia cu magistrala M6, care leagă Bucureștiul de Aeroportul Otopeni.

„Se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Se propune înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 București: secțiunea Gara de Nord – Filaret (6 stații), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 București: secțiunea 1 Mai – Tokyo (6 stații), lungime 6,6 km). Menționăm că nu este exclusă posibilitatea ca și alte propuneri să facă obiectul discuțiilor cu reprezentanții Comisiei, dacă aceste vor fi formulate de către ministerele de linie”, se arată în comunicatul MIPE.

De ce vrea Guvernul modificarea PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că întru-cât România a reușit redresarea economiei, înregistrând o creștere în 2021 față de 2020, alocarea către țara noastră a scăzut cu 2,1 miliarde de euro. ”Nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiții”, subliniază MIPE.

Un alt motiv invocat de Guvern pentru modificarea PNRR se referă la introducerea de către Comisia Europeană a capitolului REPowerEU. REPowerEU aduce României o finanțare nouă de 1.440.391.220 euro (din care 1.397.228.597 Euro alocare RePowerEU și 43.162.623 Euro rezerva de ajustare la BREXIT) pentru investiții strategice în domeniul cheie al siguranței energetice.

Astfel, la acest capitol există o serie de propuneri ce au rezultat în urma unei consultări publice pe care Executivul le vrea acum incluse în PNRR. „Printre inițiativele propuse în urma acestor consultări se numără acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice și a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidențiale aparținând persoanelor fizice; crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producției de energie verde și îmbunătățirea cadrului legislativ pentru prosumatori și comunități energetice si sate autonome energetic”, se mai arată în comunicatul MIPE.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Nu în ultimul rând, ministerul susține că regulamentul CE permite modificarea PNRR în cazul unor condiții obiective, iar Guvernul de la București identifică Războiul declanșat de Rusia în Ucraina ca un factor cheie ce a modificat peisajul economic în care se află țara noastră.

„Situația geo-politică și economică a Uniunii Europene și, în particular a regiunii României, s-a schimbat substanțial de la momentul adoptării Planului Național de Redresare și Reziliență în luna noiembrie a anului 2021. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, în urma apariției unei noi crize cu efecte deosebite în plan energetic, în plan agroalimentar, inclusiv în lanțurile de aprovizionare și în schimburile comerciale, cu impact major în creșterea prețurilor.

Gravitatea acestor evoluții nu a fost anticipată la momentul adoptării Deciziei de Implementare a PNRR al României (CID). Aceste evoluții au impact direct asupra realizării investițiilor incluse în PNRR și sunt considerate circumstanțe obiective cu incidență mare la nivelul statelor membre”, se mai arată în comunicatul MIPE.