News

Imunitatea de turmă în fața Covid-19 ar putea să nu fie atinsă niciodată. Pragul de 70% populație imunizată este insuficient

Inițial, experții estimau la 70% din populație vaccinată sau trecută prin boală pragul dincolo de care s-ar fi obținut imunitatea de turmă, însă acum specialiștii sunt mai rezervați.
30.07.2021 | 16:54
Imunitatea de turma in fata Covid19 ar putea sa nu fie atinsa niciodata Pragul de 70 populatie imunizata este insuficient
Obținerea imunității de turmă la coronavirus nu mai este un obiectiv realist
ADVERTISEMENT

Potrivit definiției stabilite de către Organizația Mondială a Sănătății, imunitatea de turmă este protecția indirectă față de o boală infecțioasă, protecție care apare când o populație este imună fie prin vaccinare, fie prin imunitatea dezvoltată printr-o infectare anterioară.

Astfel, segmentul de populație nevaccinat sau care nu a făcut până acum boala ar urma să fie protejat de aceasta prin faptul că agentul patogen nu mai are suficienți vectori de transmitere pentru a duce la apariția de focare epidemice.

ADVERTISEMENT

La începutul anului, o serie de experți estimau că pragul necesar pentru protecția de turmă în fața Covid-19 ar fi undeva la 70%, însă acum acest prag este socotit insuficient, iar cei mai pesimiști cred că imunitatea de turmă nici măcar nu va putea fi atinsă vreodată.

Ideea imunității de turmă, abandonată de experți

De remarcat este că pragul de 70% nu a fost menționat de către OMS, ci doar de unii specialiști, iar acest prag a fost preluat de decidenții politici ca obiectiv al campaniei de vaccinare. „Până când vom înțelege mai bine imunitatea la Covid-19, nu vom putea ști ce parte a populației este imună și cât de mult durează, cu atât mai puțin să facem predicții”, preciza OMS la finele anului trecut.

ADVERTISEMENT

Apariția variantei Delta i-a făcut pe experții epidemiologi mult mai pesimiști în evaluările lor. Institutul Robert Koch din Germania a dat publicității un studiu în care se spune ar fi nevoie de 85% din populație imunizată pentru a păstra un număr redus al cazurilor de infectare sau de spitalizare. În schimb, eradicarea virusului și imunitatea de turmă nu ar putea fi obținute.

Coronavirusul va provoca periodic epidemii

Evaluarea oamenilor de știință din Franța este și mai pesimistă. Membrii Consiliului Științific pe care îl consultă guvernul de la Paris în  chestiuni  de sănătate publice au afirmat că ar fi nevoie ca 95% din populație să fie imună  pentru a stăvili răspândirea variantei Delta, informează France24.com.

ADVERTISEMENT

Un al patrulea val legat de varianta Delta ar putea lovi rapid, cu repercusiuni asupra sistemului sanitar în pofida unul nivel ridicat al vaccinării (…) Nu putem ține epidemia sub control dacă 90-95% din populație nu este vaccinată sau deja infectată”, susțin specialiștii francezi.

Devine dominantă opinia că pandemia poate fi oprită, însă SARS-CoV-2 va provoca periodic epidemii de Covid-19. Politico.eu îl citează pe François Balloux, profesor la University College London, care a estimat că pandemia va înceta până la finele acestui an. „Virusul va face tranziția către o stare endemică în cele mai multe părți ale lumii și va rămâne în circulație globală împreună cu alte aproximativ 200 de virusuri respiratorii sezoniere”, a estimat Balloux.

ADVERTISEMENT

Mutațiile virusului fac imunitatea de turmă iluzorie

În momentul de față, aproape niciun expert nu se mai hazardează să ofere un prag la care va fi atinsă imunitatea de turmă. Potrivit The Conversation, există trei motive pentru care este greu de făcut o estimare.

Primul este reprezentat atât de variabilitatea bolii, cât și de eficiența variabilă a vaccinurilor. Virusul se schimbă permanent, inclusiv în ce privește gradul său de contagiozitate. Indicele R – adică numărul mediu de oameni infectați de către o persoană bolnavă, în cazul în care nu  se ia nici o măsură de control – era 2-3 pentru prima tulpină, pe când în cazul variantei Delta a ajuns la 4-6.

În ce privește vaccinurile, estimări realizate în Marea Britanie au arătat că vaccinul Pfizer are o eficiență de 85-95% împotriva bolii simptomatice cauzate de varianta Alpha, iar AstraZeneca eficiența este de 70-85%. În cazul variantei Delta, eficiența pare să scadă cu 10% la ambele seruri.

În al doilea rând, nivelul necesar imunității de turmă nu poate fi stabilit câtă vreme vaccinul nu poate fi administrat întregii populații. Abia acum se ia în calcul vaccinarea la copii, un exemplu fiind Australia care a început să utilizeze Pfizer pentru categoria de vârstă 12-15 ani.

Pe de altă parte, copiii sunt indirect avantajați de vaccinarea adulților. De exemplu, în Marea Britanie s-a observat că, la un procentaj de 48,5% din populație vaccinată, a început să scadă numărul infectărilor la copiii sub 10 ani.

Gripa, o altă boală pentru care nu există imunitate colectivă

În al treilea rând, protecția variază atât în timp, cât și în spațiu. Este foarte probabil ca imunitatea obținută prin vaccinare să se reducă în timp, iar pe măsură  ce vor apărea tulpini noi vor fi  necesare noi campanii de vaccinare. De exemplu, în cazul vaccinării anti-gripale nici nu se poate vorbi  de imunitate de turmă pentru că durata protecției este foarte scurtă de la un sezon rece la altul.

Din perspectivă spațială, protecția variază între localități și în funcție de specificități demografice. Chiar și în țările care au atins nivelul imunității de turmă pentru rujeolă, mai pot apărea focare în zone în  care vaccinarea copiilor s-a făcut sub pragul atins la nivel național sau acolo unde există adulți care, atunci când erau  copii, nu au fost vaccinați la un nivel corespunzător. În plus, capacitatea de atingere a imunității de turmă este afectată și de densitatea populației.

ADVERTISEMENT