Duminică are loc finala Campionatului Mondial de Snooker. Cel care va oficia ultimul act de la Crucible este unul dintre cei mai experimentaţi arbitrii din World Tour, Jan Verhaas. Olandezul în vârstă de 50 de ani va conduce a 6-a finală de campionat mondial din carieră după cele din: 2003, 2006, 2008, 2011 şi 2013.
Jan Verhaas a oferit un interviu pentru FANATIK.RO în care a vorbit despre ce înseamnă Crucible pentru snooker, momentele dificile ale unui arbitru, dar şi experienţa de la Bucureşti, de la Mastersul European.
Bună ziua, domnule Verhaas. Mâine veţi fi arbitru în a şasea finală de la Campionatul Mondial de Snooker. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră?
– Este o mare onoare să conduc o finală, doar că în momentul în care am ajuns la şase finale cred că poţi să fii mândru de cariera ta şi ai făcut o treabă bună. Pentru mine este o onoare că am fost ales să conduc o nouă finală.
– Un arbitru are emoţii înainte de un asemenea meci?
– Înainte să arbitrez prima finală, în 2003, am avut emoţii. De-a lungul timpului am învăţat să îmi controlez emoţiile în astfel de meciuri. Dar, recunosc, simt puţini fluturi în stomac înainte de acest meci.
– Cunoaşteţi foarte bine această arenă. De credeţi că toată lumea o consideră o arenă specială pentru snooker?
– Datorită istoriei. Fiecare telespectator care se uită la snooker vede teatrul Crucible. Este o arenă foarte specială şi, cumva, Crucible a influenţat istoria snookerului, aşa cum şi snookerul a făcut Crucible locul de legendă care este astăzi.
– Se vorbeşte mult despre presiunea tribunelor la Crucible. Cum resimte un arbitru o asemenea presiune?
– Tribuna este foarte aproape de jucători aici, mai ales când se joacă la două mese. În semifinale şi finală când se joacă la o singură masă, situaţia se schimbă puţin şi există mai mult loc spaţiu pentru jucători. Dar fiind un teatru, cu toată acustica şi toată această construcţie, îţi dai seama că se întâmplă ceva important acolo. Simţi tensiunea.
– Sunteţi de foarte mult timp la Crucible, 23 de ani. Puteţi să ne spuneţi o amintire specială din acest loc?
– Am foarte multe. Într-adevăr, sunt de 23 de ani aici, am 26 de ani de carieră în arbitraj şi sunt multe. Preţuiesc fiecare finală pe care am arbitrat-o, îmi amintesc primul meci, în 1995, pe care l-am condus aici. Am avut onoarea să fiu arbitru la meciuri în care s-au reuşit break-uri maxime. Chiar am fost arbitru când Ronnie a reuşit un break de 147 aici. Dar, sunt foarte multe amintiri plăcute de la Crucible.
– Vorbind de break-uri maxime. Când un jucător reuşeşte unul, pentru un arbitru există un sentiment special?
– Da. Cred că un arbitru pasionat are câteva obiective în ceea ce priveşte snookerul. Prima dată, să arbitrezi la Crucible, apoi, poate, să ai onoarea să conduci o finală de Campionat Mondial şi poţi să întrebi orice arbitru şi toţi îţi vor spune că ar vrea să fie la masă când se reuşeşte un break de 147 de puncte. Sunt cele trei mari obiective pentru un arbitru pasionat care visează la o carieră din asta.
– Se întâmplă deseori ca arbitri să facă greşeli la snooker. Ce se întâmplă în acele momente?
– Crucible poate fi un loc foarte singuratic în momentul în care un arbitru face greşeli. Dar când eşti concentrat 100% nu simţi tensiunea decât în momentul în care s-a terminat meciul. Am învăţat că tu, ca şi arbitru, eşti acolo ca un serviciu pentru jucători. Mereu am onorat acest lucru în această profesie. Jucătorii sunt cei mai importanţi în arenă, nu arbitri. Dacă te concentrezi bine, tensiunea este pentru jucători, nu pentru arbitri.
– Voiam să vă întreb şi despre momentele funny din cariera de arbitru. Deseori, devin virale pe internet şi pe Youtube…
– Momentele amuzante există şi am avut multe astfel de momente în cariera mea de arbitru. Au fost chiar şi spectatori care au intrat lângă masă. Dar aceste momente strică concentrarea de la masă. De multe ori, momentele amuzante sunt în afara arenei şi acolo trebuie să rămână.
– Există jucători mai dificili de gestionat pentru un arbitru?
– Există jucători care reuşesc să lege break după break şi jucători mai lenţi, care nu vor să greşească, care lungesc frame-urile. Nu cred că e vorba despre jucători dificili sau nu, ci despre faptul că uneori un meci de snooker poate fi foarte uşor de condus, iar alteori devine foarte dificil. Nu pot să numesc jucători, dar jucătorii rapizi, cei care marchează break după break fac meciul mult mai uşor decât cei care joacă la siguranţă.
– Aţi fost şi la Bucureşti, la Mastersul European, în toamna anului trecut. Cum a fost turneul organizat în România?
– Mi-a plăcut foarte mult la Bucureşti. Arena Circului este grozavă. A fost şi săptămâna în care mi-am sărbătorit ziua de naştere. Am fost în câteva locuri foarte frumoase. Oameni frumoşi, public cunoscător.
– Ţin minte că aţi primit şi un tort din partea organizatorilor pe care l-aţi împărţit cu noi în media room…
– Da. Foarte bun tortul de la Bucureşti. A fost o surpriză plăcută.
– Avem şi un arbitru foarte bun în World Tour, Alex Crişan. L-am văzut la Masters, iar întrebarea este când îl vom vedea la Campionatul Mondial?
– Alex este un arbitru foarte bun. La World Snooker muncim cu peste 100 de arbitri. Ne place să oferim fiecăruia o şansă şi să îi ajutăm să ajungă la cel mai înalt nivel, la Crucible. Alex Crişan poate fi unul dintre ei. Încă progresează şi nu poţi fi un arbitru de top peste noapte. Dacă îşi păstrează ambiţia şi se va dedica în continuare aşa, Alex Crişan poate fi unul dintre arbitri de la Crucible în următorii ani.
– Din păcate, Mastersul European va fi mutat de la Bucureşti în acest an…
– E foarte păcat că se întâmplă asta. Nu am ştiut că există probleme, mai ales că turneul a fost un succes din punctul de vedere al impactului pe care l-a avut. Mi-aş dori să ne întoarcem cât de curând în România.
FANATIK.RO este singura publicaţie din România acreditată la Campionatul Mondial de Snooker de la Crucible. Citiţi pe site-ul nostru cele mai noi informaţii despre competiţia de la Sheffield.