În timp ce locuitorii din estul Europei şi ţările mediteraneene se onfruntă cu cele mai caniculare zile ale acestei veri, meteorologii anunţă că au înregistrat, marţi, cea mai scăzută temperatură de pe glob din ultimii şase ani, respectiv – 83,2 grade Celsius, la baza Concordia, din Antarctica.
Observatorul Meteo-Climatologic Antarctic a subliniat că o astfel de temperatură scăzută nu a mai fost înregistrată la nivel global din data de 20 iunie 2017. Temperatura de – 83,2 grade Celsius înregistrată marţi vine după un record negativ al lui 2023 întregistrat luni la aceeaşi bază, – 80,9 grade Celsius.
Baza Concordia din Antarctica este o bază franţuzească aflată în parteneriat permanent cu Agenția Spațială Europeană. Condițiile de viață de acolo pot fi asimilate cu cele ale unei baze de pe Lună sau de pe planeta Marte, din cauza condiţiilor extreme de convieţuit. În timpul sezonului de iarnă, care se întinde din iunie până în septembrie, soarele nu răsare niciodată aici, iar cele mai “călduroase” perioade pot fi considerate cele în care temperatura cobora spre + 50 de grade Celsius.
În paralel sudul Europei şi nordul Africii se confruntă cu valuri caniculare istorice. Cele 49 de grade înregistrate la Tunis şi Skikda sunt cele mai mari temperaturi înregistrate vreodată pe zonele costiere ale Tunisiei şi Algeriei.
În Europa s-a înregistrat luni un nou record de temperatură al anului, mercurul în termometre urcând până la 48,2 grade în Jerzu şi Lotzorai, pe insula Sardinia. Recorduri locale de temperatură s-au mai consemnat în Italia la Palermo (47 C), Cagliari (44,6 C) sau Olbia (47,4 C).
În România, meteorologii au emis, marţi, o avertizare cod roşu de caniculă pentru judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călăraşi şi în Bucureşti. Aici se vor înregistra temperaturi ce pot ajunge până la 42 de grade, în timp ce o avertizare cod portocaliu privind un val de căldură persistent este în vigoare în sudul Crişanei, Banat, Oltenia, Muntenia, jumătatea sudică a Moldovei şi vestul Dobrogei unde se vor înregistra temperaturi ce vor ajunge la 39 de grade Celsius.
Legat de aceste temperaturi ridicate, oamenii de ştiinţă au dat marţi publicităţii un raport în care spun că “o criză climatică provocată de om este, fără îndoială, de vină pentru valurile de căldură mortale care au lovit Europa și SUA în ultimele săptămâni”. Aceste evenimente ar fi aproape imposibile fără încălzirea globală alimentată de arderea combustibililor fosili, arată studiul. Astfel de valuri de căldură brutale nu mai sunt rare, subliniază oamenii de știință și se vor agrava pe măsură ce emisiile continuă să crească.
Un raport din martie al unor specialiști în domeniul climei, susținut de guvernele lumii, spunea: „Oportunitatea de a asigura un viitor locuibil și durabil pentru toți dispare rapid”. Ultima analiză a specialiştilor a arătat cât de repede se închide fereastra, se arată într-un material publicat de The Guardian.
Cercetătorii au descoperit că emisiile de gaze cu efect de seră au făcut ca valurile de căldură din această vară să fie mai mari cu 2,5 grade Celsius în Europa, cu două grade în America de Nord și mai mare cu un grad în China, comparativ cu vremurile preindustriale.
Potrivit unui studiu recent, peste 61.000 de oameni au murit în Europa în 2022, din cauza valurilor de căldură, iar un alt studiu estimează că milioane de oameni au murit din cauza insolației în întreaga lume în ultimele trei decenii din cauza crizei climatice. Cu toate acestea, progresul global în ceea ce privește reducerea arderii combustibililor fosili rămâne foarte lent, G20 fiind cel mai recent grup care a avut astfel de planuri, zădărnicite sâmbătă de opoziția țărilor exportatoare de combustibili fosili, conduse de Arabia Saudită.