Miza liberalilor în majorarea pragului electoral la 7%. „Se agață de fustele PSD-ului”

Zilele trecute, cincisprezece parlamentari de la PNL și unul de la PSD au inițiat un proiect de lege pentru majorarea pragului electoral de la 5 la 7%. Aceștia susțin că măsura ar asigura mai multă stabilitate, asigurând intrarea în Parlament a partidelor puternice, dar și că ar reduce riscul apariției partidelor extremiste. Criticii susțin însă că o astfel de lege ar slăbi democrația în România, și spun că în spatele acestei inițiative se ascund, de fapt, o serie de calcule electorale.

Șoșoacă, justificarea pentru majorarea pragului la 7%

După ce în urmă cu trei zile parlamentarul Reper, Andrei Lupu, propunea introducerea unui test psihiatric de bază pentru a putea fi ales în Parlament, la doar două zile distanță a venit rândul liberalilor să anunțe un proiect de majorare a pragului electoral de la 5 la 7%. În ambele cazuri, justificarea folosită a fost „Diana Șoșoacă”, protagonista unui nou scandal în Parlament, luni, la votul pentru eliminarea pensiilor speciale.

De altfel, deputatul PNL, Alexandru Muraru a declarat că acest proiect normativ ar putea fi numit chiar „legea anti-Șoșoacă”. În opinia acestuia, această lege ar conduce la o mai mare stabilitate pe scena politică românească, și ar reduce fenomenul de fărâmițare a partidelor politice, fenomen ce a condus și la apariția partidelor extremiste.

„Mi se pare că un Parlament cu partide politice consolidate, care să nu stea la limita de 5%, reprezintă un Parlament mai puternic, cu reprezentanți ai națiunii mai puternici, cu oameni care nu tranzacționează voturile și nu negociază propria lor situație politică dintr-un partid în funcție de o majoritate politică sau alta”, a declarat, pentru RFI, deputatul Alexandru Muraru, care a susținut că România se îndreaptă oricum spre un model american (cu două mari partide politice – n.r.).

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În expunerea de motive a proiectului legislativ, inițiatorii susțin că rezultatele alegerilor din ultimii 20 de ani au condus la „o fragmentare politică importantă”. „Acest lucru s-a repercutat asupra dificultății constituirii unor majorități parlamentare stabile, care să genereze o stabilitate politică. Spre exemplu, numai în ultimele două legislaturi, respectiv 2016-2020 și 2020 – 2024, Parlamentul României a acordat vot de investitură pentru un număr de șapte guverne (conduse de Grindeanu, Tudose, Dancilă, Orban de două ori, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu). Practic, durata medie a unui guvern a fost de cca. 1 an”, arată inițiatorii acestei legi, care subliniază că acest lucru a afectat atât stabilitatea economică a țării dar și implementarea politicilor finanțate de UE.

Trebuie notat că, chiar dacă Alexandru Muraru susține că UDMR-ul nu este vizat de această lege, al doilea și ultimul amendament al legii prevede eliminarea „unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coexistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”)”. Inițiatorii susțin că această prevedere trebuie eliminată, pentru că senatorii/ deputații reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale.

Deputatul PSD, Radu Cristescu, a spus clar că ținta evidentă a acestei prevederi este UDMR-ul. „Să nu ne ascundem după degete: despre UDMR e vorba, căci ea e gruparea pentru care s-a născocit această aberație electorală, care, în numele ocrotirii – firești – a drepturilor unei minorități, a transformat struțo-cămila maghiară în arbitrul mai tuturor guvernărilor. Prezenți mereu la profituri, dar niciodată la deconturi politice”, a declarat parlamentarul PSD, pentru „Adevărul”.

De altfel, deja au apărut apeluri din partea europarlamentarilor maghiari pentru ca această lege să nu fie aprobată, pentru că nu reprezintă decât o barieră în calea reprezentării minorităților în Parlament.

Digisport.ro

Emoție pură! Nadal a fost eliminat și și-a luat rămas-bun: ”O amintire de neuitat”. ”Râuri” de lacrimi în loja sa

Mitul extremismului și al consolidării democratice

Sociologul Mircea Kivu critică această măsură, subliniind că țara noastră ar avea astfel cel mai ridicat prag electoral din Europa. Critica principală stă în faptul că milioane de cetățeni nu vor mai fi reprezentați, voturile lor „vor trece din urne direct în coşul de gunoi”.

„E clar năravul politicienilor români de a modifica legile electorale atunci când se află la putere astfel încât să lovească în adversari. Ne putem aminti totuși de cazul anului 2000, atunci când PNȚCD a ridicat pragul la 5% și i-a folosit foarte bine că tocmai nu au intrat ei în Parlament”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

Fostul premier, Ludovic Orban, nu este nici el de acord cu această măsură susținută de foștii săi colegi liberali, despre care susține că pur și simplu abandonează unul din principiile liberale de bază.

„Cu cât pragul electoral e mai mare, cu atât numărul de cetățeni care nu sunt reprezentați în Parlament crește. Democrația reprezentativă este cu atât mai corectă cu cât este asigurată o reprezentare cât mai fidelă a opțiunilor populației, adică cu cât acest prag este mai mic.

Există chiar și o recomandare a Comisiei de la Veneției pentru țările europene ca acest prag să fie de maxim 5%. România are, în fapt, cel mai ridicat prag din Europa, iar pragul electoral de 7% a existat doar în Rusia. Este greu de înțeles de ce niște deputați ai PNL vin cu o astfel de propunere, contrară valorilor și principiilor democrației liberale”, a declarat, pentru FANATIK, fostul premier liberal, care subliniază că nereprezentarea cetățenilor. are consecințe negative asupra funcționării democrației

Mai mult, în opinia președintelui Forța Dreptei ideea cu lipsa de stabilitate nu este decât o justificare lipsită de temei factual. Instabilitatea a fost creată, în opinia fostului premier, doar de către liderii politici care și-au schimbat guvernele după propriile dorințe.

„România nu a avut probleme de stabilitate. Ea a avut guvernări stabile. Instabilitatea a fost provocată de instabilitatea psihică sau politică a unor lideri politici. Vezi perioada lui Dragnea, care a schimbat trei prim-miniștri. Sau de instabilitatea lui Iohannis, care nu a fost mulțumit cu mine premier, apoi l-a aruncat pe scări și pe Cîțu, l-a scos din joben pe Ciucă și acum a cedat funcția către PSD. Deci nu este o instabilitate care să fie generată de instabilitatea politică a partidelor”, a declarat, pentru FANATIK, Ludovic Orban.

UDMR și partidele de centru-dreapta

Trebuie subliniat că atât PNL cât și PSD au anunțat, prin purtătorii de cuvânt, că nu susțin acest proiect – nefiind o inițiativă la nivel de partid, ci una la nivel individul. Împotriva acestei legi s-au pronunțat și partidele de opoziție, USR și AUR, – cei de la USR susținând că e vorba de o lege antidemocratică și antiliberală.

Chiar dacă, cel puțin în acest moment, partidele aflate la guvernare nu susțin deschis această modificare, analiștii politici sunt de părere că liberalii au un interes direct în a vedea că UDMR-ul nu trece pragul electoral. În opinia acestora, fără UDMR pentru social-democrații singura alternativă pentru a forma o noua coaliție ar fi doar cu PNL.

„UDMR-ul este ținta imediată a acestei legi, asta chiar dacă acest partid s-a dovedit a fi oricând un aliat pentru cei aflați la putere. Nu știu dacă vor să-i înlăture sau numai să-i sperie puțin, pentru că poate inițiativa asta nu va trece, dar le arată celor de la UDMR că oricând pot să dispară din Parlament.

Există variante în care PSD ar putea obține suficient de multe voturi încât să obțină o majoritate împreună cu UDMR, plus independenți și minorități. Și atunci, PNL vrea să se asigure că e singura variantă cu care PSD poate face guvernul”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mircea Kivu, care subliniază că următoarea țintă a unei astfel de legi sunt partidele precum PMP, Forța Dreptei sau Reper. „Sunt partide care sunt undeva în jurul a 5%, și care cu un mic efort ar putea intra în Parlament. Cu pragul de 7% e exclus”.

Politologul Cătălin Avramescu este de părere că măsura vizează mai degrabă competitorii direcți ai PNL, partidele de centru-dreapta, și că astfel liberalii par să renunțe la orice idee privind o alianță de dreapta, mizând totul pe o alianță cu PSD.

„Planul lui Iohannis și Ciolacu este de a carteliza Parlamentul. Adică, de a-l anexa alianței PNL-PSD. Altfel, din punct de vedere al PNL-ului, dacă ne gândim la aritmetica politică, nu are sens. O astfel de lege nu ar face decât să înlăture din Parlament partide cu care liberalii ar putea crea un pol de centru-dreapta. La fel, prin măsura asta își asigură că o eventuală dizidență din PNL, adică acele voci care sunt împotriva alianței cu PSD, nu va intra în Parlament.

Inițiatorii se agață de fustele PSD-ului, făcând mătănii în fața lor, sperând să mai prindă o nouă tură parlamentară. Pentru asta trebuie să fie siguri că PSD-ul nu e deranjat de nimic în Parlament și niciun fel de alte aritmetici ale majorității nu vor fi posibile”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu, profesor la Facultatea de Științe Politice a UB.

În opinia acestuia, o astfel de măsură nu are nicio legătură cu extremismul sau limitarea apariției unor astfel de partide politice.

„Minciuna cu extremismul este evidentă. Extremismul putea fi tratat în acești ultimi trei ani, nici măcar modificându-se, ci aplicându-se prezentul regulament. Care sunt partidele extremiste cu acele scoruri, în jur de 5 sau 6% – că nu sunt, AUR are 20%. Deci care e ținta? Ei nu țintesc decât Forța Dreptei, PMP-ul și eventual un USR slăbit.

Actualii inițiatori se agață de fustele PSD-ului, și vor să se asigure că fac praf tot ce înseamnă forțe politice de centru-dreapta”, a mai precizat Cătălin Avramescu, pentru FANATIK.