News

Scandalurile din Parlament, tolerate de mai bine de un an. Diana Șoșoacă va scăpa nesancționată după circul din plenul reunit

Sancționarea dură a parlamentarilor scandalagii a fost amânată cu peste un an, astfel că circul făcut de Diana Șoșoacă la plenul reunit de luni nu va aduce sancțiuni semnificative.
27.06.2023 | 17:16
Scandalurile din Parlament tolerate de mai bine de un an Diana Sosoaca va scapa nesanctionata dupa circul din plenul reunit
Senatoarea Diana Șoșoacă provoacă periodic scandal la Parlament/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Lucrările Parlamentului ales în 2020 au fost marcate de scandaluri repetate, cu tulburări grave ale ședințelor de plen sau chiar amenințări cu violența fizică. Printre cei mai scandalagii parlamentari ai legislaturii a fost Diana Șoșoacă, ultimul episod care a avut-o protagonistă având loc în ședința plenului reunit de luni. De-abia în urma acestui incident, conducerea Parlamentului a decis să adopte măsuri mai dure de sancționare, însă acestea nu vor putea fi aplicată senatoarei decât pentru scandaluri viitoare.

Sancțiunile pentru parlamentari, trecute și în Statut

În scrierea în Statutul deputaților și senatorilor a sancțiunilor pentru tulburări în timpul ședințelor a fost amânată de către parlamentarii puterii cu peste un an, fiind pusă de ordinea de zi a plenului reunit de marți, după ce ședința precedentă a fost grav perturbată de către Șoșoacă. Deși sancțiunile sunt severe, acestea vor fi aplicate doar după săvârșirea abaterilor, lipsind în continuare o procedură clară de scoatere din sală a turbulenților, imediat după ce au început să facă scandal.

ADVERTISEMENT

Proiectul de modificare a statutului are ca prevedere esențială „diminuarea indemnizației cu până la 50%, pe o durată de maximum 6 luni, pentru exprimarea votului prin mijloace electronice prin utilizarea cardului de vot electronic al altui deputat, pentru participarea la desfășurarea unui banner în sala de ședințe a plenului sau în sălile comisiilor Camerei Deputaților sau Senatului ori în cadrul ședinței comune a celor două Camere pentru înregistrarea sau transmiterea în direct a ședințelor Camerei Deputaților sau Senatului ori în cadrul ședinței comune a celor două camere (…) Biroului permanent, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare sau ale comisiilor, pentru violența fizică utilizată împotriva unui alt parlamentar sau violența verbală constând în țipete, injurii, amenințări, invective sau calomnie la adresa unui alt parlamentar.

Propunerea îi are drept co-autori pe liderii grupurilor PSD și PNL din Camera Deputaților, Alfred Simonis, respectiv Gabriel Andronache și a fost depusă la Parlament încă din februarie 2022, după ce incidentul în care George Simion l-a bruscat pe fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, la tribuna Camerei Deputaților. Avându-i ca semnatari pe șefii deputaților celor mai puternice partide, proiectul a trecut cu relativă rapiditate prin procedurile parlamentare, iar raportul Comisiei de statut a fost finalizat încă din 31 mai 2022, ceea ce înseamnă că votul dat astăzi în plen pentru acest proiect putea avea loc încă din luna iunie a anului trecut.

ADVERTISEMENT

Indolența cu care partidele de la putere această chestiune se explică prin faptul că au crezut că problema scandalagiilor a fost rezolvată prin faptul că prevederi asemănătoare au fost introduse în Regulamentul Camerei Deputaților. În baza acestui Regulament au fost sancționați cu înjumătățirea salariilor pentru jumătate de an a șase deputați AUR care împiedicat, pe 10 mai, accesul la prezidiu al președintelui de ședință. Prevederi similare există și în Regulamentul Senatului.

Diana Șoșoacă a exploatat o omisiune din Regulament

Numai că au omis să ia în calcul faptul că în Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului nu există aceste sancțiuni, iar scandalul făcut de Șoșoacă a survenit exact în timpul unei ședințe comune. Acest regulament nu conține nicio sancțiune pecuniară sau de altă natură.

ADVERTISEMENT

Preşedintele cheamă la ordine deputaţii sau senatorii care tulbură dezbaterile sau creează agitaţie. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune evacuarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor şedinţei comune”, prevede articolul 41. În esență, procedura chemării la ordine este un avertisment verbal, echivalent cu o frecție la un picior de lemn, iar evacuarea din sală nu a fost implementată până acum.

Asta înseamnă că nu există temei legal pentru sancționarea senatoarei Diana Șoșoacă pentru circul făcut în ședința de luni. De-abia pentru eventuale scandaluri viitoare, aceasta va putea fi sancționată deoarece sancțiunile sunt introduse acum și în Statutul deputaților și senatorilor și se vor aplica indiferent de tipul ședințelor în care turbulențele au loc.

ADVERTISEMENT

Senatoarea nu renunță la scandal

Rămâne o altă problemă nesoluționată nici măcar prin modificarea Statutului nu este rezolvată, anume stoparea perturbării ședințelor imediată ce aceasta survine. Teoretic, există prevederi legate de evacuarea din sală, însă până acum niciun zurbagiu nu a fost dat afară. Teoretic, acest lucru cade în sarcina chestorilor, care sunt și ei parlamentari, însă până acum nu s-a întâmplat ca un chestor să-și azvârle colegi deputați sau senatori afară din sală, probabil de teamă că un asemenea incident ar fi penibil și ar afecta imaginea Parlamentului în ansamblu. Asta a făcut ca sancțiunile să fie aplicate doar post-factum.

Singura ocazie în care s-a recurs la forță pentru a pune capăt unei perturbări a lucrărilor a avut loc în noiembrie 2021, când deputatul PNL Florin Roman s-a cocoțat la prezidiu pentru a conduce lucrările unui plen reunit, deși acest lucru intra în atribuțiile președintelui Senatului de atunci, Anca Dragu (USR). Roman a fost luat pe sus de la prezidiu de doi deputați AUR, Antonio Andrușceac și Titi Stoica. Incidentul a fost analizat de conducerea Parlamentului și s-a decis sancționarea lui Titi Stoica cu un avertisment scris. Andrușceac a scăpat nepedepsit tocmai pentru că era chestor și intra în atribuțiile sale menținerea ordinii în timpul lucrărilor.

În aceste condiții, dacă un parlamentar este dispus să renunțe la jumătate de leafă pe șase luni, va putea face scandal în continuare în ședințele de plen, lucru pe care l-a sugerat chiar Diana Șoșoacă la dezbaterile legate de noile sancțiuni aprobate marți de Parlament. „Dacă dumneavoastră credeţi că pe mine mă opreşte diminuarea indemnizaţiei cu 50% sau limitarea timpului de exprimare la 10 secunde, când mi-aţi interzis să vorbesc şi tot am vorbit şi interzisă sunt în toate ziarele, televizunile, aşa cum aţi comandat, să fiu descalificată din toate punctele de vedere, dar ce să vezi, poporul vă insultă pe voi şi mă apreciază pe mine pentru că nu toată lumea e proastă”, a spus Diana Șoșoacă.

„Poliția parlamentară”, un proiect tergiversat

Practic, chiar dacă turbulenții vor fi pedepsiți, nu există nicio garanție că ședințele de la Parlament se vor desfășura fără perturbări. Tot Simonis și Andronache au inițiat un proiect de lege care viza soluționarea imediată a acestor situații, printr-un proiect depus tot în februarie 2022. Acesta prevedea ca personalul de la Palatul Parlamentului să poată căpăta dreptul de a interveni în cazurile în care parlamentarii sau alte persoane încalcă normele de ordine interioară.

În contextul apariției unor situații care depășesc cadrul codului de conduită parlamentară, dispozițiile regulamentare și legale trebuie să conțină mijloace eficiente de intervenție pentru asigurarea sau restabilirea ordinii în clădirea Parlamentului României în general și în sălile de ședințe, în mod particular (…) Deoarece menținerea unui climat de ordine și siguranță este esențial pentru desfășurarea activității în bune condiții, prin prezenta propunere legislativă reglementăm posibilitatea ca acest personal să poată interveni pentru prevenirea situațiilor conflictuale”, se spunea în expunerea de motive a proiectului.

Astfel, funcționarii parlamentari ar urma să fie investiți cu exercițiul autorității publice, precum polițiștii, iar președinții Camerelor să aibă la dispoziție un corp de „poliție parlamentară”, care să-i pună la punct pe scandalagii, inclusiv prin evacuarea din sală. Însă și acest proiect a fost neglijat, astfel că abia în luna mai a primit ultimul aviz necesar înainte de a intra în dezbaterea comisiei raportoare.

ADVERTISEMENT