Olimpiade boicotate. Cum a „profitat” România. Recorduri de neegalat!

SCRIITURI DE POVESTE
Silviu Ghering   
in Cele mai citite
21/03/2018, 09:57
Olimpiade boicotate. Cum a „profitat” România. Recorduri de neegalat! GALERIE FOTO

Pe 24 decembrie 1979 URSS începea desfăşurarea de trupe militare în Afganistan, în sprijinul Partidul Popular Democrat, de orientare marxistă, care lupta împotriva rebelilor islamişti mujahedini susţinuţi de mai multe ţări musulmane, ca Arabia Saudită sau Pakistan, dar şi de Statele Unite ale Americii.

Aşa că n-a mirat pe nimeni că preşedintele american Jimmy Carter anunţa pe 20 martie 1980 că SUA vor boicota Jocurile Olimpice de Vară de la Moscova din acel an pentru a protesta faţă de „invazia sovietică în Afghanistan”. Această decizie a fost urmată de alte 65 de ţări, printre care Albania, Canada, Chile, China, Egipt, Republica Federală Germania, Iran, Israel, Japonia, Coreea de Sud, Niger, Pakistan, Panama, Paraguay, Tunisia, Turcia sau Zair. Asta n-a împiedicat Kremlinul să organizeze o grandioasă ceremonie de deschidere. Ba din contră. Pe stadionul „Lujniki”, Leonid Brejnev a rostit un amplu discurs de bun venit, iar astronautul Leonid Popov le-a transmis succes spectatorilor şi sportivilor aflaţi pe stadion direct de pe nava spaţială Salyut 6.

Cea mai mare delegaţie din istoria olimpismului românesc

România a deplasat la Moscova cea mai numeroasă delegaţie din istoria olimpismului mioritic: 239 de sportivi, 85 de femei şi 154 de bărbaţi, care au luat parte la 135 de probe în cadrul a 20 de sporturi. Ţara noastră termina marea competiţie mondială pe locul 6 (după numărul de puncte) şi pe 7 (după numărul de medalii), din 80 de participante, cu un total de 25 de medalii, dintre care 6 de aur, 6 de argint şi 13 de bronz.

Nadia, furată ca în codrii maicii Rusii

Performera lotului tricolor era Nadia Comăneci, cu două titluri olimpice, bârnă şi sol, plus două medalii de argint, cu echipa şi la individual compus, unde a fost furată ca în codrii maicii Rusii de o comisie de arbitre din Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria şi URSS, în frunte cu tovarăşa de tristă amintire Ellen Berger din Republica Democrată Germană, şefa Comisiei Tehnice feminine din cadrul Federaţiei Internaţionale de Gimnastică, o veche „cunoştinţă” care o „vâna ” pe Nadia pe unde o prindea şi care s-a făcut preş în 1980 pentru „fraţii” mai mari sovietici.

Revenire fabuloasă la handbal, i-am umilit pe sovietici!

Celelalte 4 titluri olimpice româneşti arau obţinute de Sanda Toma (canotaj, simplu vâsle), Ivan paţaichin şi Toma Simionov (kaiac-canoe, 1000 m), Corneliu Ion (tir, pistol viteză individual 25 m) şi Ştefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg). Memorabilă a fost victoria echipei de handbal în grupe, când, pe 26 iulie 1980, învingea gazda URSS cu 22-19 după o repriză secundă de vis (scor 13-4!), deşi sovieticii au avut 15-9 la pauză! Am pierdut, însă, cu Iugoslavia, învinsă la rândul ei de URSS şi clasamentul în 3 ne-a „aruncat” în finala mică, 20-18 cu Ungaria. Ar mai fi de remarcat bronzul echipei masculine de volei, singura medalie din panoplia voleiului românesc.

Excepţiile care au sfidat boicotul comunsit în 1984: China, Iugoslvaia şi România!

Următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Los Angeles, California, Statele Unite, în perioada 28 iulie – 12 august 1984. Sovieticii nu puteau rămâne datori la ofensa din urmă cu 4 ani, aşa că au boicotat şi ei marea competiţie din America. Urmată de o „turmă” de 14 ţări est-europene sau din alte zone geografice, dar tot din blocul comunist, cum a fost, de exmplu, Cuba. Trei excepţii au „spart” unitatea de monolit din jurul „farului călăuzitor” al Moscovei: marea Chină roşie şi rebelele de serviciu Iugoslavia şi România. Au participat 140 de ţări şi 6.797 de sportivi, iar Jocurile au fost deschise de preşedintele Ronald Reagan.

Record de neegalat pentru România!

În timpul ceremoniei de deschidere pe stadionul „Memorial Coliseum” din Los Angeles, la defilarea pe naţiuni, cei 127 de sportivi români, 53 de femei şi 71 de bărbaţi, au fost întîmpinaţi în picioare de spectatori şi realmente ovaţionaţi, ca reacţie la decizia lui Nicolae Ceauşescu de a sfida „marele frate” de la Răsăsrit, URSS-ul şi boicotul impus de Kremlin. Succesul României s-a materializat printr-un record de medalii, 53, şi cea mai bună clasare all time în clasamentul pe medalii: 2! România era a doua ţară din lume, după ţara gazdă, SUA! VEDEŢI CLASAMENTUL PE MEDALII ŞI IMAGINI DE NEUITAT DE LA JOCURILE OLIMPICE DIN 1984 ÎN GALERIA FOTO DE MAI SUS! Am avut atunci, în urmă cu 34 de ani, 20 de campioni olimpici, 16 vicecampioni şi 17 reprezentanţi pe a treia traptă apodiumului, cea de bronz. Sportivii noştri de aur au fost:

* Doina Melinte – atletism, 800 metri

* Maricica Puică – atletism, 3.000 metri

* Anişoara Cuşmir-Stanciu – atletism, lungime

* Ivan Patzaichin şi Toma Simionov – canoe, 1.000m

* Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca şi Maria Ştefan-Mihoreanu – kaiac-canoe, 500m

* Ecaterina Szabo – gimnastică, sărituri

* Simona Păucă şi Ecaterina Szabo – gimnastică, bârnă (au terminat concursul cu acelaşi total!)

* Ecaterina Szabo – gimnastică, sol

* Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Simona Păucă, Mihaela Stănuleţ şi Ecaterina Szabo – gimnastică, primul titlu olimpic pe echipe!

* Petre Iosub şi Valer Toma – canotaj, 2 rame fără cârmaci

* Valeria Răcilă – canotaj, simplu vâsle

* Elisabeta Lipă şi Marioara Popescu – canotaj, dublu vâsle

* Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anişoara Sorohan şi Maricica Ţăran – canotaj, 4+1 vâsle

* Rodica Arba şi Elena Horvat – canotaj, 2 rame fără cârmaci

* Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja şi Florica Lavric – canotaj, 4+1 rame

* Petre Becheru – haltere (82,5 kg)

* Nicu Vlad – haltere (90 kg)

* Ion Draica – lupte greco-romane (82 kg)

* Vasile Andrei – lupte greco-romane (100 kg)

Kati Szabo a fost eroina noastră la Los Angeles: 4 medalii de aur (cu echipa, sărituri, bârnă, sol) şi una de argint (individual compus, după puternic susţinuta prin toate mijloacele „gazdă” Mary Lou Retton). Sporturile pe echipe veneau acasă cu aurul gimnasticii feminine (primul titlu olimpic!), argintul floretei feminine şi bronzul handbalului masculin.

Şi Continentul Negru a boicotat Jocurile Olimpice

Înaintea acestor boicoturi răsunătaore, a mai existat unul, chiar la Jocurile Olimpice precedente, în 1996, la Montreal, Canada. Olimpiada Nadiei Comăneci. Au lipsit atunci ţările africane, doar Coasta de Fildeş a „spart” blocul „negru”, plus Irakul, care au protestat astfel împotriva prezenţei echipei de rugbi a Noii Zeelande în Africa de Sud, stat cu o aspră politică de apartheid (politică de separare a comunităţilor etnice sau rasiale diferite) în acea vreme. Jocurile Olimpice din 1976 au fost deschise de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Canada fiind la acea vreme, ca formă de organizare statală, un dominion britanic, deci o monarhie constituţională, şef al statului fiind regina Elisabeta a II-a, al cărei reprezentant local era Guvernatorul General. Canada şi-a obţinut independenţa totală în 1982.

Regina de la Montreal, Erou al Muncii Socialiste

Revenind la Jocurile Olimpice din 1976, au participat 92 de ţări şi 6.028 de sportivi. Canada a obţint numai 5 medalii de argint şi 6 de bronz, stabilind o premieră mondială: a fost pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice când ţara gazdă nu obţinea nicio medalie de aur! România trimetea peste ocean 157 de sportivi (54 de femei şi 103 bărbaţi), care se întorceau acasă cu 27 de medalii: 4 de aur, 9 de argint şi 14 de bronz, „zestre” care  ne plasa pe locul 9 în clasamentul pe medalii. A fost, aşa cum am mai spus, Olimpiada Nadiei Comăneci, supranumită de presa mondială „Zeiţa de la Montreal”, cu primul 10 din istoria modernă a gimnasticii , multiplicat de 7 (şapte!) ori, cu 5 medalii, 3 de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), una de argint (echipă compus) şi una de bronz (sol). Revenită în triumf acasă, Nicolae Ceauşescu i-a mai dat încă o medalie, cea de „Erou al Muncii Socialiste”, Nadia fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. Al patrulea titlu olimpic de la Montreal a fost adus de caiacistul Vasile Dâba, la kaiac canoe, 500 m. La echipe fetele de la gimnastică au luat argintul, întrecute de sovietice, ne-m descurcat iarăşi onorabil la handbal masculin (eram campioni mondiali din 1974!), argint după 15-19 în finala cu eterna rivală URSS, şi am luat bronzul la scrimă, proba de sabie masculin.

„Înţelegeam ce reprezintă o asemenea acţiune din partea unui popor de 23 de milioane de locuitori. Am fost sigură că Uniunea Sovietica va zdrobi România dupa o asemenea decizie luata împotriva sistemului comunist. Dar când am primit în noaptea de 12 mai 1984 telefonul care mă anunţa că poporul român va participa, totuşi, la Olimpiadă, am înteles că această decizie, alături de deciziile similare ale Chinei şi Iugoslaviei, va schimba întreaga faţă a olimpismului” – Agnes Mura, o americancă de origine română, delegată special de Peter Ueberroth, preşedintele Comitetului Olimpic al SUA, să convingă puterea de la Bucureşti să participe la Jocurile Olimpice din 1984, de la Los Angeles

120.000 de dolari a primit România în 1984, câte 60.000 de la Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles şi de la Comitetul Olimpic Internaţionl pentru a acoperi costurile delegaţiei trimise în SUA. A fost una dintre condiţiile puse de conducerea de la Bucureşti pentru a participa, în ciuda boicotului impus ţărilor din lagărul socialist de URSS.

 

Ştirea MOMENTULUI

Coregrafie spectaculoasă a sârbilor la Steaua Roşie Belgrad – Napoli! Belodedici, invitat special la meci! Video

Orice informatie si/sau declaratie preluata din acest material se face numai cu citarea sursei FANATIK.RO si, obligatoriu, cu LINK ACTIV catre prezentul material. In caz contrar, persoanele fizice si/sau juridice care incalca drepturile de autor ale FANATIK.RO, prevazute si protejate de Legea nr.8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe, sunt direct raspunzatoare legal pentru orice prejudiciu astfel cauzat.

Închide ×