Paștele catolic 2023. Superstiții din întreaga lume, tradiții și obiceiuri

Paștele Catolic 2023 are dată diferită față de cel Ortodox. Dacă Paștele Ortodox e pe data de 16 aprilie, cel Catolic se serbează cu o săptămână înainte, pe 9 aprilie. Paștele este considerat cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. An de an, credincioșii se pregătesc temeinic pentru a întâmpina acest eveniment important.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Paștele Catolic 2023

Chiar dacă data la care se serbează Paștele Catolic 2023 este diferită, tradițiile sunt destul de asemănătoare cu cele de la ortodocși. În Sâmbăta Sfântă, Biserica se roagă în tăcere pentru pătimirea şi moartea lui Hristos. În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale. Acest lucru semnifică trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă.

Printre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere la catolici se numără binecuvântarea focului. Altă tradiție este aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări.

Nu pot fi trecute cu vederea nici cântările adresate lui Iisus Hristos sau lecturile din Vechiul Testament. De asemenea, în noaptea sfântă a Învierii, credincioșii se împărtășesc.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

În fiecare an, în duminica Paştelui, Papa Francisc celebrează, prima sa mesă de Înviere, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican. Aici, în faţa a mii de credincioşi, Suveranul Pontif va rosti în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”. În traducere, termenul din latina “urbi et orbi” înseamnă “pentru oraș și pentru lume”.

Tradiții de Paștele Catolic. Ce fac francezii

Tradițiile de Paștele Catolic 2023 diferă de la o țară la alta. Spre exemplu, în Franța, clopotele din biserici nu mai sună de joi până sâmbătă, deoarece sunt plecate la Roma, și se întorc în noaptea de Paște.

Spre bucuria copiilor, există și vânătoarea de ouă organizată prin grădini. În unele părți ale Franței se spune că un iepure este cel care aduce ouă copiilor care au fost cuminți.

Pe plan gastronomic, în Italia prăjitura specifică de Paște în Italia este tot cozonacul. Doar că acesta se numește „Colomba” și are formă de porumbel, care reprezintă simbolul veștilor bune.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Și italienii mănâncă miel, la fel ca românii de Paște, însă în Marea Britanie jambonul de porc se află pe masă în prima zi de Paște. Porcul reprezintă simbolul norocului în Anglia.

Țările scandinave au o altă tradiție aparte. Se spune că, în prima zi de Paște, trebuie să te trezești cu noapte-n cap pentru a vedea Soarele dansând. Iar în Finlanda, cei mici se deghizează în bătrânici sau vrăjitoare.

Apoi merg la casele vecinilor, pentru a primi dulciuri. Această tradiție se numește Virpominen și seamănă destul de mult cu Halloween-ul. La noi în țară, cea mai cunoscută tradiție de Paștele Catolic este stropirea fetelor nemăritate și se practică mai mult în partea Ardealului.

Ce este interzis să faci de Paștele Catolic

Având în vedere faptul că Paștele Catolic este o perioadă a celebrării, la fel ca și cel Ortodox, există lucruri care sunt total interzise. Spre exemplu, nu se practică, sub nicio formă, treburi casnice, indiferent de natura lor.

În plus, în Italia există o altă regulă care trebuie respectată. S-ar putea să vă mire, însă are legătură cu circulația. În fiecare an, în perioada de dinainte și după Paștele Catolic, sunt planificate 5 zile de restricții pentru camioane. Cele care depășesc 7,5 tone au avea restricții de circulație.

De ce sărbătoresc catolicii și ortodocșii Paștele la date diferite

Și anul acesta, Paștele Ortodox si Paștele Catolic sunt la o săptămână distanță. Pentru a calcula data exactă, se ține cont de două fenomene naturale. Unul este echinocţiul de primăvară, iar celălalt – luna plină. Cel din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an. Mai mult decât atât, calendarele diferă.

Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian. În schimb, cea Ortodoxă calculează evenimentul astronomic după calendarul pe stil vechi, denumit iulian.

În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian și Paștele după cel iulian. Biserica Ortodoxă Finlandeză și cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe ce sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian, potrivit Agerpres.

Învierea Domnului a fost sărbătorită la aceeași dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian. Asta s-a întâmplat în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea.

Calendarul gregorian a fost introdus pentru că în calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic. Asta însemna ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.