Revizuirea estimărilor vine pe fondul unei situații dificile în care decidenții din sectorul financiar au puține mijloace la îndemnână pentru a face față provocărilor actuale, scrie Bloomberg, preluată de Adevărul.
Ceyla Pazarbasioglu, directorul de strategie al FMI, a menționat riscurile la adresa economiei creşterea preţurilor la alimente şi energie, încetinirea fluxurilor de capital către pieţele emergente, continuarea pandemiei şi încetinirea economiei chineze.
„Este vorba de şocuri după şocuri care afectează serios economia mondială”, a declarat Pazarbasioglu, la o dezbatere care a avut loc cu ocazia reuniunii miniştrilor de finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20, care s-a desfășurat la Bali (Indonezia).
În cel mai recent raport „World Economic Outlook”, pe care FMI l-a publicat în aprilie, Fondul estima o creștere a economiei lumii cu 3,6%, o revizuire deja în scădere provocată de războiul ruso-ucrainean, înaintea căruia creșterea era anticipată la 4,4%.
„Ne vom înrăutăţi în mod semnificativ prognozele”, a spus Ceyla Pazarbasioglu, referindu-se la raporul ce urmează să fie publicat în această lună.
Și alți economiști de vârf rămân sceptici în privința evoluțiilor viitoare. „Calea spre o aterizare lină se îngustează; credem în continuare că aceasta este o traiectorie fezabilă dar cu siguranţă nu una foarte uşoară. Acolo unde băncile centrale modifică politică monetară într-o manieră rapidă şi decisivă şi au un răspuns la inflaţie, aceasta este mai propice pentru o aterizare lină”, a spus Hyun Song Shin, director de cercetare la Bank for International Settlements, organism creat de băncile centrale ale lumii.
Șefa FMI, Kristalina Gheorghieva, a afirmat, sâmbătă, tot în marja reuniunii de la Bali, că prețurile mari la nivel global vor începe să scadă de la începutul anului 2023, însă acest lucru va fi posibil în urma acțiunilor băncilor centrale, ceea ce înseamnă o creștere a dobânzilor.
„Băncile centrale intensifică măsurile pentru a controla inflaţia, este o prioritate. Trebuie să continue până când devine clar că aşteptările inflaţioniste rămân ferm ancorate. În acest moment, încă vedem inflaţia în creştere; trebuie să aruncăm nişte apă rece pe ea”, a declarat Gheorgieva.
Proiecția din aprilie a FMI pentru România anticipa o creștere de numai 2,2%, față de 4,8% cât anticipa toamna trecută.