Ministerul rus al Apărării a anunțat sâmbătă că corespondentul militar al RIA Novosti, Rostislav Zhuravlev, a murit din cauza rănilor suferite în urma unui bombardament al artileriei ucrainene cu muniție cu dispersie.
Mass media rusă anunță pe canalele de Telegram că un tur de presă organizat de autoritățile de ocupație pe linia de front din Zaporojie a fost ținta unui bombardament ucrainean în timp ce vizita pozițiile trupelor rusești. „Cel puțin un jurnalist, de la agenția de presă de stat RIA, a fost ucis, iar cel puțin alți trei au fost răniți”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit informațiilor apărute în mediile sociale, ar fi vorba de bloggerul militar rus, combatant în Ucraina încă din 2014, Rostislav Zhuravlev. Potrivit unui alt blogger rus, Zhivov, echipa de presă filma o unitate MLRS în timp ce lansa mai multe rachete asupra pozițiilor ucrainene. Aceștia din urmă au ripostat cu un contra-bombardament în care au fost răniți jurnaliștii ruși.
Rostislav Zhuravlev era corespondentul de pe front al publicației RIA Novosti. Acesta era activ pe frontul din Ucraina încă din anul 2014.
Vineri, în cadrul forumului de securitate de la Aspen, acolo unde războiul din Ucraina a fost principala temă de discuții, Zelenski a declarat, într-o intervenție video, că Podul Crimeii este o țintă militară legitimă.
“Acesta este traseul folosit pentru a alimenta războiul cu muniție și acest lucru se face zilnic. Și militarizează peninsula Crimeea. Pentru noi, este de înțeles că aceasta este o instalație inamică construită în afara legilor internaționale și a tuturor normelor aplicabile. Deci, este de înțeles că aceasta este o țintă pentru noi. Iar o țintă care aduce război, nu pace, trebuie neutralizată”, a spus președintele ucrainean.
Sâmbătă dimineața, informațiile apărute pe Telegram arată că aerodromul militar din Simferopol, Crimeea, a fost lovit din nou de armata ucraineană. În plus, se pare că traficul pe Podul Crimeii este oprit, existând informații că același lucru a fost hotărât și pentru traficul feroviar.
Tot vineri, la Aspen, președintele ucrainean, a susținut că ofensiva ucraineană este pe punctul de a câștiga momentum, în condițiile în care câmpurile de mine sunt rând pe rând depășite. Acesta a insistat asupra faptului că contraofensiva armatei sale împotriva forțelor rusești este pe cale să “prindă viteză”, în timp ce a încercat să liniștească guvernele occidentale care au devenit alarmate de progresul lent al operațiunii.
Efortul de câteva săptămâni de respingere a forțelor rusești din Ucraina a început mai târziu decât spera Kievul, a declarat Zelenski, din cauza insuficienței munițiilor, armamentului și a brigăzilor antrenate corespunzător, ceea ce a dat timp Rusiei să amplaseze mine și să construiască linii defensive.
Dar impulsul de pe front era pe cale să se schimbe, a adăugat Zelenski, reiterând totodată apelul său către aliați de a furniza mai multe rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă avansate. “Ne apropiem de un moment în care acțiunile relevante pot lua amploare, deoarece trecem deja prin unele locații minate și deminăm aceste zone”, a spus el.
Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al SUA, a declarat în fața audienței din Colorado că rezultatele efortului militar al Ucrainei vor deveni clare doar după ce Kievul își va angaja pe deplin forțele.
“În acel moment, când își vor lua acest angajament, vom vedea cu adevărat care vor fi rezultatele contraofensivei”, a spus Sullivan.
Sullivan a adăugat că accentul pus de ucraineni pe asigurarea aprovizionării cu avioane de luptă avansate pentru contraofensivă este deplasat, deoarece apărarea antiaeriană puternică a Ucrainei și a Rusiei a împiedicat ca puterea aeriană să joace un rol semnificativ în conflict.
Război în Ucraina, ziua 514. Vineri, după o întâlnire cu membrii Consiliului de Securitate al Rusiei, Vladimir Putin a acuzat Polonia că vrea să rupă bucăți din statul ucrainean.
Vladimir Putin a condus, la finalul acestei săptămâni, o şedinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei. Ținta declarațiilor sale de după eveniment a fost Polonia. Într-o primă fază, a acuzat regimul de la Varșovia că plănuiește o invazie a Belarusului.
Apoi, dictatorul rus a lansat o serie de scenarii neverosimile în legătură cu planurile polonezilor. Liderul de la Kremlin a spus că Polonia intenţionează să ocupe o parte din Ucraina, relatează Sky News.
”Liderii polonezi probabil că ar conta pe un fel de coaliţie sub umbrela NATO ca să se implice direct în conflictul ucrainean doar ca să rupă o bucată bună din Ucraina pentru ei.
Vor să îşi ia înapoi teritoriile istorice, pentru că se gândesc la ele, care se află acum în vestul Ucrainei. Este ştiut că visează şi la teritorii din Belarus”, a afirmat Putin.
Retorica regimului rus enunțată vineri de Putin nu e una nouă. Încă de săptămâna trecută, o altă voce de la Moscova a prezentat-o. ”Există acum o dorinţă evidentă a Poloniei de a invada partea de vest a Ucrainei. Acesta este motivul pentru care Ucraina nu este invitată în NATO”, a declarat săptămâna trecută şi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un interviu pentru Al-Jazeera.
Între timp, pe plan militar, armata ucraineană primește noi vești bune din occident. Vineri, trei oficiali din SUA citați de Sky News au spus că Washington-ul intenționează să anunțe marți un nou pachet de ajutor militar de 400 de milioane de dolari.
Asistența va fi formată din echipamente de artilerie, rachete de apărare aeriană și vehicule terestre. Recent, miercuri, Casa Albă a anunțat asistență suplimentară de securitate de aproximativ 1,3 miliarde de dolari pentru Kiev, inclusiv capacități de apărare, drone și muniție.
Pachetul de asistență de securitate care urmează ar fi al 43-lea aprobat de Statele Unite pentru Ucraina de la începutul invaziei Rusiei, eveniment raportat pe 24 februarie 2022.
Tot vineri, o decizie surprinzătoare a fost luată de Bulgaria. Sofia a anunțat că va trimite aproximativ 100 de vehicule blindate de transport de personal în Ucraina. Vorbim de primul său transport de echipamente grele către Kiev.
”Acest echipament nu mai este necesar pentru nevoile Bulgariei și poate reprezenta un sprijin serios pentru Ucraina în lupta sa de a păstra independența și integritatea teritorială a țării după agresiunea rusă nejustificată și neprovocată”, a explicat parlamentul bulgar decizia luată.
Din punct de vedere istoric și cultural, Bulgaria este foarte apropiată de Moscova. Acest stat a fost extrem de reținut în privința trimiterii de ajutoare militare Ucrainei.