Război în Ucraina, ziua 63. Moscova amenință și alte țări cu oprirea gazelor. Polonia anunță că a scăpat de dependența de Rusia. Lupte intense în Donbas

O provocare pe scară largă este pregătită în orașul distrus din sudul Ucrainei, Mariupol, avertizează GUR, serviciul de informații al Ministrului Apărării de la Kiev. E vorba de o încercare de atragere a jurnaliștilor occidentali, alături de cei care lucrează în presa de propagandă a Kremlinului, la o călătorie de documetnare în Mariupol, pe 28 aprilie.

„Programul acestui eveniment include „fapte alternative” despre cei care apără Mariupolul. „Martori” special pregătiți pentru această manevră de dezinformare își vor spune poveștile despre bombardamente pe care trupele ucrainene le-ar fi făcut asupra propriului oraș și propriilor cetățeni. Pentru a confirma aceste acuzații, provocatori special pregătiți vor fi prezentați ca „martori oculari” care vor vorbi despre una dintre temele propagandei ruse, anume „uciderea în masă a civililor de către armata ucraineană”, a explicat GUR.

„Această acțiune este o continuare organică a politicii Rusiei de a crea o realitate alternativă menită să justifice războiul pornit de Putin și să distragă atenția de la atrocitățile și crimele de război comise de trupele ruse asupra ucrainenilor. „Cartea de vizită a lui Yarosh” și „băiatul crucificat” se transformă acum în atacurile autodistructive de la Bucea și Mariupol”, au mai spus reprezentanții serviciului de informații al armatei. 

Inamicii își continuă ofensiva în Zona Operațională de Est, în încercarea de a obține controlul complet al regiunilor Donețk și Lugansk și să realizeze un coridor terestru între teritoriile ocupate și Crimeea.

„În direcțiile Volin, Polissia și Siverski, situația nu s-a modificat semnificativ și nu au fost detectate semne ale apariției unor grupuri ofensive ale Rusiei”, a informat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrinform.

„În direcția Slobojanski, inamicul a efectuat bombardamente sistematice, mai ales atacuri cu rachete la Harkiv, Derhaci și Prudianka. În direcția Izium – Barvinkove, ocupanții au încercat să avanseze în zona Nova Dmitrivka, dar au eșuat, au suferit pierderi și s-au retras. 

În direcția Donețk și Tavriski, inamicul a continuat tirurile de mortiere și artilerie asupra pozițiilor ucrainene de-a lungul liniei de contact. Inamicul a avut și o încercare, fără succes, de a sparge defensiva ucraineană în zona Kurahove. În zona Buh, unități ale ocupanților, la adăpostul unor tiruri de artilerie, continuă să-și îmbunătățească pozițiile și întreprinde misiuni aeriene de recunoaștere.

Ocupanții au încercat să-și îmbunătățească pozițiile tactice și în direcția Zaporijjia, dar au eșuat, au suferit pierderi, și s-au retras”, a precizat conducerea militară ucraineană. 

Martori oculari din orașul Herson, aflat în sudul Ucrainei – primul oraș capturat de invadatorii lui Vladimir Putin, chiar la începutul invaziei – au declarat că militarii ruși au folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene contra protestatarilor.

Aceștia au organizat o manifestație în piața centrală din Herson împotriva proiectului Rusiei de organizare a unui referendum pentru „independență”, la fel cum au făcut în Crimeea, înainte de a o anexa. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că rușii vor publica sondaje de opinie falsificate pentru a îi permite lui Putin să anexeze noi teritorii din Ucraina.

Anterior, ministrul apărării din Rusia susținuse că forțele ruse au căpătat controlul asupra întregii regiuni Herson.

Președintele Senatului României, Florin Cîțu, a fost miercuri la Hostomel și Irpin, pentru a vedea atrocitățile comise de trupele lui Vladimir Putin. Cîțu apare în fotografii alături de Ruslan Stefanciuk, președintele Radei Supreme a Ucrainei.

Acesta a publicat, pe Facebook, imagini din timpul vizitei în Ucraina a președintelui Senatului, Florin Cîțu, alături de președintele Parlamentului Macedoniei de Nord și de președintele Parlamentului Elvețian.

„Președintele Senatului României, al Parlamentului Macedoniei de Nord și al Elveției vor susține în continuare Ucraina. Așa au spus și când au văzut Gostomel și Irpin cu ochii lor”, a scris Ruslan Stefanchuk, care i-a numit pe cei trei oficiali „prietenii noștri”.

Oficialii parlamentari au primis că sunt gata să înăsprească sancțiunile asupra Rusiei și să se alăture „reconstruirii independente, suverane, înfloritoare a Ucrainei”.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, și-a început vizita în Ucraina. El a ajuns la Kiev din Rusia, unde a avut marți convorbiri cu oficialii ruși, printre care și președintele Vladimir Putin, în încercarea de a găsi o cale de oprire a conflictului.

De asemenea, realizarea de coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din zonele ocupate de armata Federației Ruse a fost unul dintre obiectivele vizitei secretarului general al ONU la Moscova.

„Am ajuns în Ucraina după vizita la Moscova. Ne vom continua eforturile de a crește nivelul ajutorului umanitar și pentru evacuarea în siguranță a civililor din zonele de conflict. Cu cât mai repede se termină acest război, cu atât e mai bine, pentru Ucraina, pentru Rusia, și pentru întreaga lume”, a scris António Guterres pe Twitter. 

O ucraineancă ce are prieteni blocați în combinatul siderurgic Azovstal, ultima zonă din Mariupol care nu este încă sub controlul Rusiei, a declarat că militarii ucraineni sunt înconjurați de ruși și nu au nicio șansă să iasă, iar proviziile le mai ajung doar pentru câteva zile.

Aflată la Liov, Liuba Șipovici a povestit pentru BBC că vorbește zilnic cu prietenii ei care luptă la Mariupol și că președintele rus Vladimir Putin este singurul care știe când ar putea aceștia să iasă din Azovstal.

Luptătorii din batalionul Azov, alături de cei din Brigada 36 de marină apără încă uzina, dar este imposibil să iasă, așa că vor sta acolo și vor lupta cât de mult vor putea, a mai spus femeia. Ea a povesti că militarii din Azovstal au acces la internet prin sistemul Starlink al lui Elon Musk și că încearcă să vorbească cu ei cel puțin o dată pe zi.

„Dacă ucid civili cu steaguri albe, ce credeți că le vor face militarilor”, a întrebat Liuba Șipovici. „Îi vor lua și îi vor tortura, așa că e mai bine pentru ei să moară apărând Azovstal decât să iasă și să ajungă în mâinile rușilor”, a încheiat femeia.

Moscova a amenințat și alte țări cu oprirea gazelor, dacă refuză să plătească în ruble, cum le-a cerut președintele Vladimir Putin țărilor considerate „neprietenoase”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile că Moscova folosește livrările de gaze naturale ca pe un instrument de șantaj și a spus că Rusia este un furnizor de energeie de încredere.

Reacția sa a venit după ce conducerea Uniunii Europene a spus că Moscova folosește gazul pentru a șantaja țările UE, după ce Rusia a decis să oprească livrările către Polonia și Bulgaria, pe motiv că au refuzat să plătească în ruble. 

Dmitri Peskov nu a precizat câte țări au fost de acord să plătească în moneda rusească importurile de gaze naturale, dar a spus că Rusia a fost nevoită să ceară plata în ruble din cauza sancțiunilor impuse contra sa de „țări neprietenoase”.

„Această nevoie a fost dictată de faptul că, așa cum știți, o mare parte a rezervelor noastre au fost blocate sau, cu alte cuvinte, furate. Așa că nu se pune problema șantajului”, a declarat Peskov.

El a adăugat că dacă alți importatori vor refuza să plătească în acord cu noul sistem, în baza decretului președintelui Vladimir Putin, decizia de oprire a livrărilor de gaze „li se va aplica, desigur”. 

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a anunțat că țara sa s-a retras din orice formă de dependență față de Rusia, potrivit unui comentariu făcut pe Twitter. El a mai spus că epoca în care Polonia depindea de Rusia s-a încheiat.

„Începând de astăzi, am încetat să fim în orice fel de relație de dependență față de Rusia. Depozitele noastre sunt pline, și le vom umple la capacitatea de 100% în fiecare zi. Astăzi sunt la 78% – cu livrări din nord, sud și vest, precum și din producția internă”, a mai spus șeful executivului de la Varșovia.

Declarațiile vin după ce, cu o zi în urmă, compania rusă Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Polonia, în ciuda contractului existent între cele două părți.

Președintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a declarat că oprirea livrărilor de gaz către Polonia și Bulgaria este un pas corect, și că același lucru trebuie făcut cu toate statele „neprietenoase”.

Premier @MorawieckiM w #Rembelszczyzna: Od dzisiaj przestaliśmy w jakikolwiek sposób zależeć od Rosji. Nadal nasze magazyny są napełniane, codziennie będziemy je napełniać do 100%, dzisiaj to jest 78% z kierunku północnego, południowego, zachodniego, a także z produkcji krajowej.

— Kancelaria Premiera (@PremierRP) April 27, 2022

Forțele ruse au sporit intensitatea atacurilor pe toată linia frontului din Donbas și pe întreg teritoriul Ucrainei, a anunțat colonelul Oleksandr Motuzianik, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Kiev, citat de Unian

„Inamicul duce o campanie ofensivă în zona operațională din est. Obiectivul său principal este stabilirea unui control deplin asupra întregului teritoriu al Regiunilor Donețk și Lugansk, precum și asigurarea unui coridor terestru către Crimeea”, a spus Motuzianik.

„Cea mai intensă activitate a ocupanților se înregistrează în zonele Slobojanski și Donețk, și se pregătesc unități suplimentare pentru a participa la ostilități. Bombardamentele și atacurile aeriene și cu rachete asupra unor obiective militare și civile pe întregul teritoriu al țării continuă neîntrerupt”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării al Ucrainei.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a amenințat că orice țară care se amestecă în Ucraina va primi un răspuns rapid.

„Dacă cineva din afară încearcă să intervină în Ucraina”, a spus el în fața parlamentarilor ruși, „răspunsul nostru va fi fulgerător”.

„Avem toate instrumentele pentru a răspunde, cu care nimeni nu se poate lăuda. Și nu ne vom lăuda cu ele, le vom folosi dacă este necesar”, a adăugat Vladimir Putin.

El a mai spus că toate deciziile cu privire la componentele și mijloacele acelui răspuns au fost deja luate, dar nu a oferit detalii.

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a afirmat, într-o declarație de presă susținută miercuri, că nu există deocamdată date exacte cu privire la exploziile care au avut loc în autoproclamata Republică Transnistria.

„După cum a menționat doamna președinte, Maia Sandu, noi vedem anumite acțiuni de escaladare a situației în regiunea transnistreană. Chemăm la calm și pace. Acele explozii nu s-au confirmat. E vorba de anumite împușcături, dar nu e clar unde au fost făcute și dacă au fost efectuate pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Natalia Gavrilița despre incidentele de la Cobasna.

Șefa executivului de la Chișinău a mai spus că orice discuții și negocieri cu partea transnistreană se vor purta în cadrul formatelor existente.

Natalia Gavrilița a mai declarat că fluxul crescut de persoane între Transnistria și Republica Moldova înregistrat în ultimele zile are legătură cu sărbătorile pascale de zilele trecute.

Momentul și contextul unei întâlniri între președinții Ucrainei și Federației Ruse nu au fost încă stabilite, a declarat Mihailo Pololiak, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. 

El a comentat informațiile făcute publice de partea turcă, asupra unei posibile întâlniri, în curând, a lui Volodimir Zelenski cu Vladimir Putin. „Cu certitudine, Turcia, realizând ce consecințe devastatoare pentru regiunea Mării Negre are acest război declanșat de Federația Rusă, încearcă să grăbească o încheiere a conflictului. Dar momentul la care președinții celor două țări se vor întâlni, precum și contextul acestor negocieri, nu au fost încă stabilite”, a scris Podoliak.

„Pe de o parte, vedem o anumită creștere în intensitate a ciocnirilor din estul Ucrainei, la fel și încercările de a distruge complet Mariupolul. Pe de altă parte, consultările continuă la nivelul subgrupurilor de lucru, care pregătesc pozițiile părților în termeni legali. Când vor apărea detalii, le vom comunica”, a mai afirmat Mihailo Podoliak. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelensi a primit invitația de a participa la următorul summit G-20.

„Apreciez invitația de a participa la Summitul G-20”, a scris Zelenski pe Twitter, în urma unei convorbiri telefonice cu președintele Indoneziei, Joko Widodo, desfășurată miercuri. 

„I-am mulțumit pentru susținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și, mai ales, pentru poziția clară exprimată la Organizația Națiunilor Unite. Au fost discutate, de asemenea, probleme legate de securitatea alimentară”, a mai scris președintele ucrainean.

Summitul G-20 va avea loc în toamna acestul an, în Indonezia. 

Kremlinul respinge acuzaţia formulată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit căreia Rusia foloseşte aprovizionarea cu gaze naturale ca instrument de şantaj, după ce gigantul energetic rus Gazprom a oprit exporturile de gaze către Polonia şi Bulgaria.

Rusia este un furnizor de energie de încredere şi nu se angajează în şantaj, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

El a refuzat să spună câte ţări au acceptat să treacă la sistemul de plată a livrărilor de gaze naturale în ruble, în conformitate cu un decret emis în luna martie de preşedintele rus Vladimir Putin.

Separat, premierul ceh, Petr Fiala, a afirmat că nu există semnale sau informaţii cu privire la vreo întrerupere a furnizării de gaze din Rusia în Republica Cehă.

Fiala a mai spus că Republica Cehă, care este aproape 100% dependentă de gazele provenite din Rusia, trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a condamnat Rusia pentru că a încercat să ”şantajeze” Europa. În plus, von der Leyen a calificat decizia Gazprom drept ”nejustificată şi inacceptabilă”, şi a dat asigurări că Uniunea Europeană (UE) a elaborat planuri de urgenţă pentru astfel de scenarii şi colaborează cu statele membre şi alţi parteneri internaţionali să asigure fluxuri alternative, precum şi securitatea aprovizionării cu energie.

”Anunţul făcut de Gazprom că opreşte unilateral livrarea de gaze către clienţii din Europa este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de şantaj”, a afirmat von der Leyen.

”Este nejustificat şi inacceptabil. Şi arată încă o dată caracterul îndoielnic al Rusiei ca furnizor de gaze”, a continuat ea.

Ministerul rus al Apărării a anunţat că rachetele sale de tip Kalibr au atacat un depozit de armament din regiunea Zaporijie din Ucraina, unde se află arme din Statele Unite şi din state europene, relatează Reuters.

Ministerul rus al Apărării susţine că forţele sale aeriene au distrus 59 de ţinte militare ucrainene noaptea trecută.

Rachetele au ”distrus hangare cu un lot mare de arme şi muniţie străine furnizate trupelor ucrainene de către Statele Unite şi ţările europene”, a adăugat ministerul.

Forţele armate ucrainene au recunoscut că au pierdut mai multe oraşe şi sate din regiunile de est, în timp ce Rusia îşi intensifică ofensiva terestră. De asemenea, luptele grele sunt în desfăşurare pe trei fronturi pentru a împiedica cucerirea regiunilor Doneţk şi Lugansk, forţele ruse fiind consolidate şi reaprovizionate din bazele din interiorul Rusiei, a declarat. miercuri, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

În pofida faptului că au pierdut teritorii, autorităţile ucrainene au anunţat că au respins nouă atacuri inamice doar în regiunile Doneţk şi Lugansk, echipamentul Rusiei fiind distrus, inclusiv 9 tancuri şi 11 sisteme de artilerie.

Trupele ucrainene luptă, în esenţă, pe trei fronturi pentru a împiedica forţele ruse să preia în întregime regiunile Doneţk şi Lugansk, acesta reprezentând obiectivul declarat al Kremlinului.

Dinspre nord, unităţile ruseşti atacă în direcţia Barkinove, un oraş la sud de Izium, şi au cucerit satul Zavod, care este contestat de câteva zile, a precizat armata ucraineană.

De asemenea, ucrainenii au recunoscut că ruşii au ocupat periferia aşezării Velika Komişiuvakha, din aceeaşi regiune.

Din est, forţele ruse au preluat controlul asupra oraşului Zaricine şi au început să atace oraşul Iampol din apropiere.

Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene a mai spus că operaţiunile ofensive ruseşti s-au concentrat şi pe zonele Severodoneţk, Popasna şi Kurakhiv. Trupele ruse au preluat, de asemenea, controlul asupra aşezării Novotoşkivske şi încearcă să avanseze spre vest.

În sud, forţele ruse încearcă să consolideze un pod către Crimeea şi să ocupe regiunile ucrainene de coastă.

Comandamentul sudic al forţelor armate ucrainene a menţionat că unităţile ruse se regrupează şi efectuează recunoaşteri aeriene şi încearcă  să ajungă în nord, în oraşul Krîvîi Rih şi în regiunea Zaporijie.

De asemenea, comandamentul sudic al forţelor armate ucrainene a acuzat ruşii care ocupă regiunea Herson de ”filtrare” a civililor în două districte.

Pagubele raportate includ infrastructura energetică din oraşul Zelenodolsk şi un incendiu grav la Dnipropetrovsk.

”Forţele armate ale Ucrainei dau dovadă de curaj şi desfăşoară operaţiuni de succes”, a spus şeful administraţiei militare a oraşului Krîvîi Rih.

El a adăugat că au fost luaţi prizonieri ruşi.

Directorul reţelei feroviare ucrainene, Oleksandr Kamîşin, a declarat că o rachetă a lovit pentru a doua zi consecutiv un pod feroviar şi rutier care leagă oraşul-port Odesa de partea de sud-vest a Ucrainei.

”Astăzi, la ora locală 6:45 dimineaţa, a avut loc un al doilea atac cu rachetă pe acelaşi pod peste estuarul Nistrului în regiunea Odesa”, a spus Kamîşin

❗️🚆Russia launched another missile attack on the #bridge across the Dniester estuary, in Odesa region, reported the Head of the Ukrainian Railway @Ukrzaliznytsia , Oleksandr Kamyshin.
The attack occurred around 6:45 am on April 27. There were no victims among the railway workers pic.twitter.com/3PBsE5yqvB

— U24 (@u24_news) April 27, 2022

Nu au fost rănit niciun lucrător feroviar, a mai precizat el. ”Daunele aduse infrastructurii pot fi determinate după alerta aeriană”, a mai afirmat directorul Căilor Ferate Ucrainene.

Podul a fost ţinta unui atac cu rachete ruseşti marţi, potrivit autorităţilor oraşului, blocând regiunea, deoarece este singura legătură între sud-vestul Ucrainei şi restul ţării. Lucrările de reparaţii tocmai începuseră când a avut loc atacul de miercuri

Livrările gazelor ruseşti către Bulgaria continuă astăzi, deocamdată, a anunţat directorul executiv al companiei care operează reţeaua bulgară de gaze.

Gazprom informase compania bulgară de stat Bulgargaz că va întrerupe livrările de gaze începând de miercuri.

Statele Unite critică declaraţiile lui Serghei Lavrov referitoare la izbucnirea unui Al Treilea Război Mondial în care ar urma să se folosească şi arme nucleare.

„Am spus de nenumărate ori că genul ăsta de retorică este foarte periculos şi inutil. Nimeni nu vrea să vadă declanşându-se un război nuclear”, a spus secretarul de stat american al apărării, Lloyd Austin. 

Mai multe explozii au fost auzite la Belgorod, oraş din Rusia aflat la 40 de kilometri de graniţa cu Ucraina, în noaptea de marţi spre miercuri.

Guvernatorul regional Viaceslav Gladkov a precizat pe Telegram că s-a trezit la ora 03.35 şi a auzit mai multe explozii.

Ulterior, acesta a anunţat că un depozit de muniţie a luat foc, însă nu există victime în rândul civililor.

Președintele Ucrainei i-a decorat pe angajații centralei Cernobîl care ”au salvat lumea de o nouă catastrofă”, aflându-se sub ocupația rușilor, care acum sunt retrași.

Decorarea a avut loc în contextul în care marți s-au împlinit 36 de ani de la explozia centralei nucleare de la Cernobîl, din 1986.

“Le suntem recunoscători celor care au salvat lumea de o nouă catastrofă în 2022. Le mulţumesc angajaţilor centralei de la Cernobîl şi celor din zona de excludere, care au muncit, au stat în centrală şi au asigurat o activitate neîntreruptă în condiţii cu adevărat inumane – sub ocupaţie şi având vieţile ameninţate”, a spus Zelenski, citat de president.gov.ua.

Despre atacurile din Transnistria, Zelenski spune că sunt responsabilii rușii, deoarece vor să destabilizeze situația din regiune și să amenințe Molodova.

Zelenski a făcut aceste afirmații după ce s-a văzut cu directorul general al Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), Rafael Grossi. Liderul de la Kiev le-a declarat jurnaliştilor că a discutat problema din Transnistria și cu premierul român Nicolae Ciucă.

”Înţelegem clar că acesta este unul dintre paşii Federaţiei Ruse. Acolo acţionează serviciile speciale. Nu este vorba doar de fake news. Scopul este evident – destabilizarea situaţiei în regiune, ameninţarea Moldovei. Ei ar trebui să ştie că dacă Moldova susţine Ucraina, vor exista anumiţi paşi”, a afirmat Zelenski.

De altfel, Zelenski a mai subliniat că Ucraina ştie că trupele ruse sunt pregătite mereu să acționeze, dar că armata lui nu se teme:

“Însă noi le înţelegem capabilităţile. Forţele Armate ale Ucrainei sunt pregătite şi nu se tem de ei”, a mai transmis Volodimir Zelesnki.