Război în Ucraina, ziua 69. Liov și alte orașe, lovite de rachete. Cel puțin 10 morți și 15 răniți în urma unui bombardament al Rusiei în regiunea Donețk

O stație de transformare a fost cuprinsă de flăcări în urma atacului cu rachete asupra orașului Liov, din vestul țării, a anunțat primarul Andrei Sadovi, iar o persoană a fost rănită.

El a mai spus că o pană de curent a afectat câteva unități medicale și au produs daune serioase la infrastructura comunală și au dus și la întreruperi ale furnizării de apă. 

De asemenea, rachetele Kremlinului au lovit șase stații de cale ferată din centrul și vestul Ucrainei, potrivit șefului căilor ferate ucrainene, Oleksandr Kamișin. El a adăugat că nu s-au înregistrat victime printre angajați sau pasageri, dar că daunele produse sunt severe și că 14 trenuri au fost întârziate de atac.

Israelul ar putea livra Ucrainei arme defensive, potrivit presei israeliene. Anunțul vine în contextul atacurilor antisemite lansate recent de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. 

Până acum, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Israelul a respins toate cererile de ajutor militar ale Kievului și ale oficialităților occidentale, și doar recent au acceptat să trimită echipamente de protecție pentru echipele de intervenție la dezastre și pentru medici, ca parte a politicii de menținere a unor relații pozitive cu Moscova.

În schimb, Ierusalimul a trimis circa 100 de tone de ajutoare umanitare pentru Ucraina și a instalat un spital de campanie în vestul țării.

Dar acum Ierusalimul este pregătit să ofere Kievului arme defensive. Oficialii au spus că între căștile pentru soldați și sistemul antirachetă „Iron Dome” există o mulțime de articole care pot fi trimise.

Primarul din Liov a confirmat că în oraș s-au auzit explozii. Potrivit Unian, în seara zilei de 3 mai au avut loc atacuri și la în regiunile Dnipro, Kiev și Kirovohrad.

„S-au auzit explozii la Liov. Toată lumea să stea în adăposturi” a spus pprimarul din Liov, Andri Sadovi. El a spus și că o mare parte din oraș este în pană de curent.

Șeful Administrației Militare a Regiunii Liov, Maksim Kozitski, a scris, la rândul său, pe Telegram: „Potrivit primelor informații, au avut loc atacuri cu rachete la Liov. Rămâneți în adăposturi”

Una dintre rachete a lovit chiar în orașul Liov, unde s-au auzit cinci explozii.

De asemenea, un atac cu rachete a fost confirmat de primarul din Dolina, o localitate din Regiunea Kirovohrad.

Și la Dnieper au avut loc trei explozii.

De la Kiev, de asemenea, s-au raportat explozii, la fel la Ternopil.

Iar un consilier al ministrului de interne a anunțat două atacuri cu rachete la Vinniția, dar proiectilele au fost interceptate.

Cel puțin 10 persoane au murit și alte 15 au fost rănite în urma unui bombardament al Rusiei asupra unei fabrici din Avdiivka, potrivit șefului Administrației Militare a Regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, citat de Ukrinform.

„Cel puțin 10 morți și 15 răniți – sunt consecințele bombardamentului invadatorilor ruși asupra uzinei chimice din Avdiivka. Aceste cifre sunt provizorii. Urmează să primim noi informații de la fața locului și, probabil, numărul victimelor va crește”, a spus oficialul.

El a adăugat că invadatorii știau exact ce anume bombardează, pentru că atacul s-a petrecut exact când se făcea schimbul de ture la fabrică, iar muncitorii care terminaseră lucrul așteptau autobuzul cu care ar fi trebuit să plece spre casă. 

„O altă crimă cinică a Rusiei la noi în țară. Li se va cere socoteală pentru ce au făcut”, a mai spus Kirilenko.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a acuzat Rusia că folosește violul ca tactică de război și l-a descris pe președintele Vladimir Putin drept „principalul criminal de război al secolului XXI”.

În timpul unei vizite în orașul Irpin, Venediktova a spus că Ucraina colectează informații despre acuzațiile de viol, tortură și alte crime de război de la femei, bărbați și copii, relatează Reuters.

”Asta înseamnă, desigur, să sperii societatea civilă… să faci totul pentru a (forța Ucraina să) capituleze”, a mai declarat ea.

Venediktova a adăugat că unele dintre victimele rămase în Ucraina se tem să vorbească, temându-se de întoarcerea forțelor ruse.

Kremlinul a negat anterior acuzațiile de crime de război împotriva forțelor sale, precum și sugestiile că Putin este un criminal de război.

Agenția de presă RIA transmite o transcriere de la Kremlin a conversației telefonice de marți dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele Franței Emmanuel Macron.

”Liderul rus a subliniat că țările occidentale ar putea ajuta la stoparea crimelor armatei ucrainene și ale militanților batalioanelor naționale, dar în schimb țările UE le ignoră.

Macron, la rândul său, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la problemele emergente ale securității alimentare globale. Putin, ca răspuns, a subliniat că situația este complicată de sancțiunile țărilor occidentale și a remarcat importanța funcționării nestingherite a infrastructurii globale de logistică și transport.

De asemenea, Putin i-a spus lui Macron despre facilitarea evacuărilor de la Azovstal de către Rusia și despre abordarea rusă a negocierilor cu Kievul”, a precizat RIA.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a declarat că un transport cu civili evacuați de la oțelăria Azovstal din Mariupol a ajuns la Zaporojie.

”Unui convoi de autobuze și ambulanțe însoțite de echipele CICR și ONU i s-au alăturat familii și persoane aflate în vehicule private pe parcurs. Peste 100 de persoane, inclusiv unele care au fost rănite, au ajuns marți la Zaporojie. Alți oameni de la fabrică au plecat în altă parte. CICR nu a organizat și nu a însoțit aceste mișcări civile”, a precizat CICR.

”Este o ușurare imensă faptul că unii civili care au suferit săptămâni întregi sunt acum plecați. CICR nu i-a uitat pe oamenii care se află încă acolo, nici pe cei din alte zone afectate de ostilități sau pe cei care au mare nevoie de ajutor umanitar, oriunde s-ar afla. Nu vom cruța niciun efort pentru a ajunge la ei”, a spus președintele CICR, Peter Maurer.

În declarația CICR se mai precizează că „în calitate de intermediar umanitar neutru și imparțial, CICR a facilitat dialogul confidențial intens între părți cu privire la trecerea în siguranță a civililor de la sfârșitul lunii februarie”.

Anterior, primarul municipiului Mariupol a spus că cel puțin 200 de civili rămân prinși în combinatul siderurgic alături de luptători și că 100.000 de civili rămân în Mariupol în ansamblu.

Ungaria nu va sprijini sancțiunile care ar face imposibile transporturile de petrol și gaze rusești către Ungaria, a declarat marți ministrul de externe Peter Szijjarto.

Vorbind în Kazahstan, Szijjarto a spus că transporturile de petrol rusești prin conducta Druzhba reprezintă aproximativ 65% din necesarul de petrol de care Ungaria are nevoie și că nu există rute alternative de aprovizionare care să-l înlocuiască.

Premierul Boris Johnson s-a adresat marți prin videoconferință parlamentarilor din Ucraina.

„Este o mare onoare pentru mine să vă adresez un mesaj în acest moment crucial al istoriei și salut curajul cu care vă întâlniți astăzi și veți continua să vă întâlniți în ciuda atacului barbar asupra libertăților dumneavoastră”, a spus Johnson.

„Am un mesaj pentru voi astăzi: Ucraina va câștiga, Ucraina va fi liberă. Sunteți stăpânii soartei voastre și nimeni nu poate sau nu ar trebui să impună nimic ucrainenilor, noi, în Marea Britanie, vom fi ghidați de voi”, a mai spus el.

Regatul Unit va trimite mai multe arme în Ucraina în următoarele săptămâni, ca parte a unui pachet de sprijin de 300 de milioane de lire sterline a anunțat Johnson.

Boris Johnson le-a spus parlamentarilor ucraineni că Regatul Unit va trimite rachete antinavă Brimstone și sisteme antiaeriene Stormer, împreună cu vehicule blindate, pentru a evacua civilii din zonele atacate și pentru a proteja oficialii.

Pachetul de asistență va include radare pentru a identifica artileria care bombardează orașele ucrainene, drone de transport greu pentru a furniza forțelor ucrainene și mii de dispozitive de vedere pe timp de noapte, a adăugat Johnson.

El spune că acest lucru va ajuta obiectivul pe termen lung al Regatului Unit de a „întări Ucraina, astfel încât nimeni să nu îndrăznească să vă atace vreodată”.

„Invazia trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei pe 24 februarie a marcat o nouă etapă de represiune brutală împotriva jurnalismului independent din Ucraina. În două luni, invadatorii ruși au ucis peste douăzeci de jurnaliști ucraineni și străini.

Peste o sută de mass-media regionale în teritoriile ocupate temporar au fost forțate să nu mai funcționeze din cauza amenințărilor, a distrugerii redacțiilor, a incapacității de a lucra în condiții de ocupare temporară”, a precizat Ministerul de Externe ucrainean într-un comunicat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

Ministerul a reamintit că o victimă recentă a agresiunii armate rusești a fost jurnalista Radio Liberty Vira Hyrych, care a murit într-o clădire rezidențială din centrul Kievului în urma unui atac cu rachetă.

Alături de agresiunea militară, Rusia poartă un război informațional, se mai arată în declarația ministerului. Lista crimelor ruse împotriva presei din Ucraina include crimele și răpirile de jurnaliști, bombardarea și confiscarea turnurilor de televiziune, atacurile hackerilor asupra site-urilor cu resurse de informații.

Orașele ucrainene ocupate sau înconjurate de Rusia sunt izolate de spațiul informațional ucrainean, radiodifuziunea ucraineană și activitatea operatorilor naționali de internet sunt blocate acolo.

În teritoriile ocupate, Rusia lansează difuzarea canalelor sale de propagandă, care sunt folosite pentru o și mai mare extindere a informațiilor, justificând invazia rusă și incitând la ură etnică.

„Ucraina, împreună cu partenerii internaționali, coordonează eforturile de combatere a propagandei și dezinformării rusești. Suntem recunoscători acelor țări care au încetat să mai difuzeze resurse de propagandă rusă pe teritoriile lor.

Facem apel la comunitatea internațională să extindă sancțiunile împotriva mass-mediei ruse care difuzează propagandă. și dezinformarea. Mass-media statului agresor ar trebui să fie deconectată de posibilitatea de a denatura faptele războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Ministerul de Externe ucrainean.

Ministerul a mulţumit, de asemenea, jurnaliştilor ucraineni şi internaţionali care, în condiţii dificile, riscându-şi adesea propria viaţă, lucrează în zone de război pentru a aduce adevărul despre crimele de război ruse din Ucraina.

Cel puțin nouă civili au fost uciși de tirurile forțelor armate ruse în regiunea Donețk din estul Ucrainei.

”Consecințele bombardamentelor nu au fost încă stabilite, dar cel puțin 3 persoane au fost ucise și 2 rănite și 8 case avariate”, a informat Pavlo Kyrylenko, guvernatorul regiunii Donețk într-o postare pe canalul Telegram.

Alți trei au fost uciși în timp ce beau apă în orașul Vugledar și alți trei în Lyman, a mai scris el.

Mai devreme, biroul președintelui ucrainean a declarat că alte zone din Donețk sunt sub foc constant, în timp ce autoritățile regionale încearcă să evacueze civilii din primele linii, relatează Reuters.

Vestea vine după ce SUA au avertizat că Rusia intenționează să „anexeze” în mod oficial regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.

Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat că va vorbi la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, în jurul prânzului, ora Parisului.

Macron a fost ultimul lider occidental care a vizitat Moscova înainte de invazia rusă a Ucrainei din 24 februarie. Cancelarul austriac Karl Nehammer a purtat discuții față în față cu Putin la Moscova pe 11 aprilie.

Reuters relatează că Macron a vorbit ultima dată cu Putin pe 29 martie.

Statul major al forțelor armate ale Ucrainei și-a publicat pe Facebook ultimele actualizări privind pierderile cauzate forțelor ruse.

Ucrainenii susțin că până acum au provocat pierderi de 24.200 de militari forțelor invadatoare. În informare se mai precizează că în ultima zi „cele mai mari pierderi ale inamicului au fost observate în direcția Izium”.

Cifrele nu au fost verificate independent, scrie The Guardian.

Papa Francisc a acordat un interviu ziarului italian Corriere della Sera în care spune că nu are de gând să viziteze Kievul, dar că s-a oferit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin. Ziarul îl citează spunând:

”În prima zi de război l-am sunat la telefon pe președintele ucrainean Zelenski. Pe Putin, nu l-am sunat. Am vrut să fac un gest clar ca să vadă lumea întreagă.

Și apoi i-am cerut cardinalului Parolin, după 20 de zile de război, să-i transmită lui Putin mesajul că sunt dispus să merg la Moscova. Nu am primit încă un răspuns. Mă tem că Putin nu poate și nu vrea să aibă această întâlnire chiar acum. Dar atâta brutalitate cum să nu o oprești? În urmă cu douăzeci și cinci de ani, am experimentat același lucru cu Rwanda.

Deocamdată nu merg la Kiev. I-am trimis pe cardinalul Michael Czerny și pe cardinalul Konrad Krajewski. Dar simt că nu trebuie să plec. Mai întâi trebuie să merg la Moscova, mai întâi trebuie să mă întâlnesc cu Putin. Dar și eu sunt preot, ce pot face? Fac ce pot. Dacă Putin ar deschide ușa…”

Papa a avut și câteva cuvinte critice pentru Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, care a fost un susținător vocal al războiului.

”Am vorbit cu Kirill timp de 40 de minute prin Zoom. În primele 20 de minute cu un cartonaș în mână mi-a citit toate justificările războiului. L-am ascultat și i-am spus: nu înțeleg nimic despre asta. Frate, nu suntem clerici de stat, nu putem folosi limbajul politicii, ci pe cel al lui Isus.”

Autoritățile din Mariupol au anunțat că au reușit să negocieze, alături de Crucea Roșie și reprezentanții ONU, evacuarea civililor din oraș. Aceasta fiind programată să înceapă de la ora locală 7.

“Este oficial. Evacuarea. Cu sprijinul ONU şi al Crucii Roşii, pentru mâine a fost convenită evacuarea civililor”, au transmis luni autoritățile din Mariupol.

Între timp, pe lângă civilii din oraș, autoritățile încearcă să identifice o soluție pentru cei care nu au reușit să plece duminică și au rămas blocați în oțelăria Azovstal Comandantul batalionului ucrainean care luptă acolo a transmis că proviziile sunt pe terminate.

Contraofensiva trupelor ucrainene din Harkov pare a avea succes, acestea reușind să determine retragerea armatei rusești la aproximativ 40 de kilometri de estul orașului. Informații despre acest succes militar au fost confirmate de oficialii Pentagonului.

După cum mai arată informațiile oferite din presa internațională, armata ucraineană a reușit să cucerească mai multe așezări din jurul orașului Harkov.

“În ciuda lansării a peste 2.100 de rachete în Ucraina, Rusia este departe de a-şi atinge obiectivele la sol, în special în Donbas”, a transmis reprezentantul Pentagonului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat într-un mesaj că se așteaptă ca Uniunea Europeană să impună un nou pachet de sancțiuni Federației Ruse. Liderul de la Kiev a adăugat că aceste măsuri sunt necesare pentru plățile occidentalilor să nu finanțeze acest stat în continuare, notează News.ro.

“Ne aşteptăm la un nou pachet de sancţiuni din partea Uniunii Europene în viitorul apropiat. Acest pachet ar trebui să includă paşi clari pentru a bloca veniturile energetice ale Rusiei. Credem cu adevărat în asta. Pentru ca statul terorist să nu primească un miliard de euro pe zi pentru combustibil”, a declarat Zelenski.

El a mai susținuta și o posibilă extindere a sancțiunilor astfel încât să ducă, în cele din urmă, la oprirea relațiilor comerciale cu Rusia.