Cele mai citite

UNGARIA – ROM NIA. Istoria RĂZBOIULUI ETERN CU VECINII

Neînvinsă de 9 „directe”, România caută la Budapesta punctele cu care să-şi ia biletele pentru turneul final din Franţa cu 3 etape înaintea de sfîrşitul preliminariilor. ...
04.09.2015 | 12:00

Neînvinsă de 9 „directe”, România caută la Budapesta punctele cu care să-şi ia biletele pentru turneul final din Franţa cu 3 etape înaintea de sfîrşitul preliminariilor. 

Un meci cu Ungaria este, întotdeauna, oriunde şi orice ar spune politicienii, un eveniment dincolo de gazon. Asta este situaţia, asta este istoria şi nu o poate schimba nimeni. Aşa că partida din această seară nu face excepţie. Tensiunea este la cote de alarmă, se ascut „săbiile” (citeşte „crampoanele”!), se încarcă „pistoalele” (citeşte „condiţia fizică”!), se aliniază „tunurile” (citeşte „tonusul psihic”!).

Parcă nu era de ajuns rivalitatea istorică, întîlnirea de la Budapesta este decisivă pentru o calificare la un turneu final după care tînjim de 7 ani (Euro 2008 în Austria şi Elveţia, singurul în ultimii 15 ani!) şi la care ungurii visează de nici mai mult, nici mai puţin de 29 de ani! De la CM 1986 din Mexic! Turneul final olimpic de la Atlanta, din 1996, nu se pune…

Nici una dintre cele două reprezentative nu mai este în topul mondial, în ciuda locului 7 cu care ne „mîndrim” în clasamentul FIFA, ungurii nu se văd nici cu binoclul, prăbuşiţi pe 35, iar partida de pe „Groupama Arena”, ora 21:45, stadionul lui Ferencvárosi, poate fi un nou start spre lumea bună a fotbalului mare. Prima escală: turneul final al Campionatului European de anul viitor, din Franţa.

FAŢĂ ÎN FAŢĂ

Neînvinşi de 34 de ani!

Per total, din 1931 pînă acum, palmaresul ne este nefavorabil, cu 6 victorii, 7 egaluri şi 12 înfrîngeri. Dar România este neînvinsă în ultimele 9 meciuri disputate contra Ungariei. Ultima înfrîngere a fost pe 13 martie 1981 la Budapesta: 0-1 în preliminarile CM Spania 1982. De atunci, România a cîştigat de 5 ori, de două ori chiar la Budapesta, şi a făcut 4 remize, două la Budapesta.

22 septembrie 1981, Bucureşti: 0-0 (preliminarii CM)
14 octombrie 1998, Budapesta: 1-1 (preliminarii Euro)
5 iunie 1999, Bucureşti: 2-0 (preliminarii Euro)
2 iunie 2001, Bucureşti: 2-0 (preliminarii CM)
5 septembrie 2001, Budapesta: 2-0 (preliminarii CM)
12 august 2009, Budapesta: 1-0 (amical)
22 martie 2013, Budapesta: 2-2 (preliminarii CM)
6 septembrie 2013, Bucureşti: 3-0 (preliminarii CM)
11 octombrie 2014, Bucureşti: 1-1 (preliminarii Euro)

PRIMUL MECI

În umbra manifestărilor iredentiste

În perioada interbelică, relaţiile politice dintre cele două ţări după încheierea Păcii de la Trianon – atît de contestată în Ungaria! – şi-au pus amprenta pe relaţiile sportive. Deşi echipele de club maghiare vizitau destul de des România, primele reprezentative nu s-au aflat faţă în faţă pînă în 1936, după încheierea unui acord special privind relaţiile sportive. Motivul pentru un asemenea acord era dat de manifestările colaterale generate de întîlnirile sportive, nu într-atît huliganismul, cît propaganda iredentistă, reciprocă în fond, fiind cauza principală.

Pe 4 octombrie 1931, la Budapesta, echipa de amatori a Ungariei (în România profesionismul era încă total interzis) cîştigase prima întîlnire all time cu 4-0, urmată pe 24 septembrie 1933 de un 5-1 pentru România la Bucureşti, tot la nivel de amatori, dar ca prim meci oficial contează cel jucat la Bucureşti, la 4 octombrie 1936. Pe stadionul ONEF (fostul Republicii, dărîmat de construirea Casei Poporului), cu 40.000 de spectatori în tribune, România a condus la pauză (Bindea 24), dar Ungaria a cîştigat cu 2-1 (Lazar 65, Toldi 83). În fotografie Palinkas, portarul Ungariei, respinge din faţa lui Ciolac.VEZI ŞI ALTE IMAGINI INEDITE DE LA MAI MULTE MECIURI ROM NIA – UNGARIA ÎN GALERIA FOTO!

PRIMA VICTORIE

Întoarcerea „Regelui”

5 iunie 1999. Zi pe care românii, iubitorii de fotbal în special, nu o vor uita niciodată. A fost ziua în care „Regele” Hagi s-a întors la echipa naţională după retragerea din 1998, după CM din Franţa, şi a răpus rivala istorică. Convins de regretatul mare poet Adrian Păunescu să revină, Gheorghe Hagi a îmbrăcat din nou tricoul cu numărul 10 şi a fost de neoprit. Maghiarii au fost năuciţi din start, în minutul 2 Adrian Ilie a deschis scorul din lovitură liberă, apoi Dorinel Munteanu a majorat diferenţa în minutul 14. Nu trecuse primul sfert de oră şi România conducea 2-0! Hagi şi-a continuat recitalul, însă în minutul 45 a căzut pe umăr într-un duel cu doi huni, s-a accidentat şi nu a mai putut continua lecţia de fotbal. Pînă la urmă totul s-a terminat cu bine şi fără „dirijor” pe gazon, România a învins pentru prima oară în istorie Ungaria, iar „Regele” a fost purtat pe braţe de coechipieri după fluierul final.

Iar prima victorie pe pămînt maghiar se leagă tot de Hagi. Pentru că el era selecţionerul naţionalei la 5 septembrie 2001, cînd România învingea la Budapesta cu 2-0 (goluri Adrian Ilie 12 şi Marius Niculae 27) în preliminariile CM 2002.

EXTREMELE DIRECTE

3-0 vs 0-9

6 iunie 1948 este data marcată cu cruce neagră în palmaresul meciurilor cu Ungaria. Cu o componenţă de geniu, care prefaţa naşterea celei mai mari echipe din istorie, selecţionata maghiară zdrobea cu un 9-0 umilitor România în cadrul Jocurilor Balcanice şi ale Europei Centrale. Printre marcatori se aflau inegalabilul Ferenc Puskás (două goluri), Sandor Kocsis sau Bela Egresi. Acesta a fost, de fapt, şi cel mai mare scor cu care a pierdut naţionala noastră vreodată o partidă. După meci, antrenorul Petre Steinbach era înlocuit cu Iuliu Baratky. Mare fotbalist de etnie… maghiară. Născut în 1910 la Oradea. Pe atunci în Austro-Ungaria…

Cea mai categorică victorie românească la nivelul primelor reprezentative, fără să includem un 5-1 din 1938 al echipelor secunde, de amatori, este un 3-0 pe 6 septembrie 2013 la Bucureşti în preliminariile CM 2014 din Brazilia. 42.000 de fani în delir au salutat golurile marcate de Marica (2), Pintilii (31) şi Cristi Tănase (88). Românii fluierau imnul Ungariei, ungurii se întorceau cu spatele spre teren în timpul intonării imnului României…

PALMARES

Ungaria Mare a fost doar în fotbal!

Ungaria are un palmares impresionant, cu 3 titluri olimpice (1952, Helsinki: 2-0 cu Iugoslavia; 1964, Tokio: 2-1 cu Cehoslovacia; 1968, Ciudad de Mexico: 4-1 cu Bulgaria), două finale de Campionat Mondial (1938, Paris: 2-4 cu Italia şi 1954, Berna: 2-3 cu Germania de Vest) şi un bronz de Campionat European (1964, Barcelona: 3-1 d.p. cu Danemarca în finala mică). Ungurii se laudă că au revoluţionat sportul-rege punînd bazele „fotbalului total” în anii ’50, ’60 ai secolului trecut, dus mai departe de olandezi în anii ’70, preluat de spanioli în prima decadă a mileniului 3 şi perfecţionat „la perfecţie” de eternii nemţi. Ungaria „mare” deţine recordul de puncte strînse în clasamentul FIFA într-un singur an: 2.166 în 1954! Tot atunci, a stabilit cea mai lungă perioadă fără înfrîngere, 32 de meciuri în 4 ani (4 iunie 1950 – 30 iunie 1954)!

GENERAŢIILE DE AUR

Mult peste noi

În timp ce România se mîndreşte cu Generaţia de Aur a anilor ’90, care a adus un sfert de finală la CM din SUA 1994 şi calificări în serie la turneele majore între 1990 şi 2000, ungurii au nostalgia unei Generaţii de Aur uriaşe, care a dominat fotbalul mondial în anii ’50 din secolul 20 şi care s-a luptat cu succes între anii 1920 şi 1970 la toate competiţiile majore din sportul-rege. Noi venim cu Gheorghe Hagi şi generaţia sa de excepţie: Gică Popescu, Ilie Dumitrescu, Florin Rădicioiu, Dorinel Munteanu, Miodrag Belodedici…

Puţin faţă de marele Ferenc Puskás, golgheterul secolului 20, căruia FIFA i-a dedicat Premiul Puskás, Nándor Hidegkuti, Zoltán Czibor, Sándor Kocsis, József Bozsik sau senzaţionalul portar Gyula Grocsics…. Un singur argument poate fi meciul cu Anglia, în 1953. Ungurii erau neînvinşi de 24 de partide şi numărul 1 în clasamentul FIFA. Pe un stadion „Wembley” cu 105.000 de spectatori, Ungaria se impunea cu 6-3 după un meci în care Anglia n-a existat. Un an mai tîrziu, s-a jucat revanşa, la Budapesta. 7-1. Cea mai grea înfrîngere din istoria naţionalei engleze!

INTERNAŢIONALI COMUNI

Nume mari: Baratky, Bodola, Petschovschi…

De-a lungul timpului, 13 jucători nu au ţinut cont de rivalitatea istorică şi au îmbrăcat tricoul ambelor naţionale. Cei mai cunoscuţi sînt Ştefan Auer (Istvan Aver, cu 2 meciuri şi 3 goluri pentru România, 21/24 pentru Ungaria), Iuliu Baratky (20/13, 9/0), Iuliu Bodola (48/30, 13/4) şi Iosif Petschovschi (József Perényi – 32/11, 3/0). În 1944, şase dintre jucătorii campioanei Ungariei, AC Oradea!!!, au evoluat pentru ambele naţionale: Bodola, Ferenc Sárvári-Spielmann, Petschovschi, Miklós Kovács I, Mátyás Tóth III şi Ferenc Mészáros. Un an mai tîrziu, în 1945, la un amical Ungaria-România, 7-2 la Budapesta, echipa română era formată din 7 jucători născuţi în Ungaria. Românul Pal Teleki a rămas în istoria fotbalului maghiar ca fiind primul marcator al Ungariei la un Campionat Mondial: Italia 1934. Ceilalţi 4 dintre cei 13 sînt Béla Marosvári, Albert Ströck II, Zoltán Szaniszló II şi Mihály Táncos.

PERICOLELE

„Stranierii” lor nu prea joacă la club

Antrenorul neamţ Bernd Storck a selectat 11 jucători din campionatul maghiar şi 14 din străinătate. A surprins prin convocarea a trei debutanţi: Botka (Honved), Bodi (Debrecen) şi Nagy (Ferencvárosi). Principalul pericol rămîne Balazs Dzsudzsak, autorul golului egalizator din 11 octombrie 2014, de la Bucureşti. Transferat pe 16 august de la Dinamo Moscova la Bursaspor, a jucat ultimele două meciuri la noua sa echipă fără s-o poată ajuta să iasă din pasa foarte proastă cu care a început sezonul, 3 înfrîngeri în primele 3 etape din Super Liga.

Adam Szalai (Hoffenheim), Zoltán Stieber (Hamburg), Dániel Tőzsér (QPR), Vilmos Vanczak (Sion) nu joacă, fiind cel mult rezerve, singurele „nume” cu ceva meciuri în picioare fiind Gergo Lovrencsics (Lech Poznan) şi Krisztian Nemeth (Sporting Kansas City), cu 22 de apariţii şi 8 goluri în primul său sezon în SUA. Ceilalţi sînt cărătorii de piane…

„România are internaţionali faimoşi, joacă în străinătate. Keşeru e un jucător foarte periculos pentru noi, Torje joacă în Turcia, îi ştim pe toţi şi sîntem pregătiţi pentru ei” (Bernd Stork, selecţioner Ungaria)

 

„În primul rînd e un joc de fotbal, dar sigur că şi partea istorică are importanţa sa. Dorinţa mea e ca fanii să ne susţină într-un mod decent, altfel devin adversari şi nu al doisprezecelea jucător al echipei” (Bernd Stork, selecţioner Ungaria)

 

„În nici un caz nu mergem acolo să facem un joc de ciupeală. Echipa naţională reprezintă România şi indiferent de situaţia prin care trece vă promit că ea va încerca să joace fotbal” (Anghel Iordănescu)

 

„Întotdeauna între România şi Ungaria a fost o rivalitate extraordinar de mare. Sînt convins că se va simţi o mare presiune. Sînt sigur că presiunea tribunei va influenţa mult jocul Ungariei” (Anghel Iordănescu)

 

9 meciuri au trecut de la ultima victorie a Ungariei cu România, 0-1 la Budapesta pe 13 martie 1981

 

5 victorii are România cu Ungaria în cei 84 de ani de confruntări directe, toate în ultimii 15 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria CELE MAI CITITE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Abonează-te acum la Taifasuri și poți câștiga premii de vis!
  • Nr. 867. 32 pagini + Horoscop 2022!
A apărut noua revistă Taifasuri