Scandal la Teatrul Metropolis. PMB acuză că a vândut doar 2.200 de bilete într-un an, dar a dat gratuit aproape 54.000!

Scandalul privitor la Teatrul Metropolis se inflamează și mai mult, după ce Primăria a anunțat cum a oferit actuala echipă managerială zeci de mii de bilete gratuite.

A vîndut doar 2.200 de bilete într-un an, dar a dat gratuit aproape 54.000!

În 2021, Teatrul Metropolis a vândut doar aproximativ 2.200 de bilete, în timp ce a dat gratuit nu mai puțin de 53.934, se arată într-un comunicat al Primăriei Municipiului București. Asta în timp ce „veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terți care au vândut biletele și nu în bugetul teatrului”, mai acuză PMB, adăugând că, în aceste condiții, „conducerea teatrului a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse”.

Primăria Capitalei afirmă, în comunicat, că a decis să prezinte „o serie de informații și precizări”, „având în vedere speculațiile vehiculate în spațiul public în legătură cu situația teatrului Metropolis și acuzațiile care au fost aduse Primăriei Municipiului București”.

„Teatrul Metropolis nu se închide”, este prima precizare a PMB, care adaugă că „alocarea bugetară de anul acesta este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro) care sunt suficienți pentru plata cheltuielilor de funcționare, a salariilor și a datoriilor restante”.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Dar, acuză documentul, „datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primăria Municipiului București”. Instituția afirmă că, la 31 decembrie 2021, Teatrul Metropolis nu a înregistrat vreo datorie sau, cel puțin, nu a comunicat-o către PMB, iar în evidențele contabile ale primăriei teatrul figura, la data de 28 februarie 2022, cu un excedent bugetar de 20 000 lei.

Care e amploarea datoriilor la Teatrul Metropolis

„Primăria Municipiului București a aflat de datoriile Teatrului Metropolis în valoare de 1,1 milioane lei în preziua evaluării directorului instituției, George Ivașcu. Datoriile către artiști sunt în acest moment de 483.292,10 lei, conform unui raport trimis de către managerul instituției în data de 5 aprilie 2022”, se mai afirmă în comunicat.

„La acestea se adaugă datorii către colaboratorii Ziarului Metropolis de 22.504 lei. În total, datoriile către artiștii colaboratori se cifrează la aproximativ 500 de mii de lei și nu 600 de mii de lei, așa cum au speculat unii colaboratori ai teatrului, în spațiul public”, mai precizează documentul.

Dar, spune PMB, „această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul și-ar fi atins țintele de venit propuse” pentru 2021. Teatrul Metropolis își asumase, potrivit proiecției bugetare, că va obține venituri proprii în valoare de 900 000 lei. Dar a realizat doar 491.164 lei, cu 408.836 lei mai puțin. Interesant este că diferența de 400.000 de lei e doar puțin mai mică decât datoriile către artiști.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

„Cu alte cuvinte, teatrul a cheltuit niște bani pe care nu îi avea, dar pe care a declarat ca îi va face. Când nu i-a făcut, a acuzat Primăria Capitalei că lasă instituția fără bani și că nu își poate plăti artiștii colaboratori. O astfel de abordare nu este una corectă, având în vedere că situația a fost generată de administrația teatrului și nu de către PMB”, mai acuză Primăria Capitalei.

A contat pandemia? Ce au făcut alte teatre

„Argumentul că teatrul nu și-a îndeplinit țintele de venit propuse din cauza pandemiei nu este unul valid”, afirmă reprezentanții PMB, explicând că, în același condiții sanitare, „alte teatre din București, cu un număr mai mic de locuri disponibile, cu spectacole mai puține în repertoriu, cu o mai mică notorietate, au realizat încasări din bilete de 10 ori mai mari decât Teatrul Metropolis”.

PMB mai acuză costurile foarte mari pentru un spectacol, la Teatrul Metropolis, care a cheltuit, pentru cele 40 de spectacole care îi aparțin, bugetul alocat de primărie, de 8.158.165 de lei, și a mai făcut datorii de 1,1 milioane lei. „Un calcul matematic arată că: 9.260.000 lei împărțiți la 40 de spectacole este egal cu 231.500 lei cheltuieli per spectacol. Pe de altă parte, teatrul a avut încasări în medie per spectacol de 1750 lei. Așadar, în termeni strict bugetari, teatrul a cheltuit în medie 46.000 de euro pe fiecare spectacol și a încasat înapoi 350 de euro”.

„Numărul de bilete vândute este infim în raport cu beneficiarii neplătitori”, acuză PMB. „În 2021 Teatrul Metropolis a vândut, pe tot parcursului anului, 2.170 de bilete. Asta, în condițiile în care a avut la dispoziție 4 săli de spectacole care, cumulat, au 750 de locuri. Totodată, teatrul a raportat, pe lângă cele 2.170 de bilete un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori”, se mai arată în comunicat.

Zeci de mii de „bilete de favoare”. Cine au fost beneficiarii

„În legătură cu aceștia, teatrul nu a prezentat niciun fel de date cum au fost măsurați și nu există un mecanism clar de cuantificare al acestor persoane”, mai acuză Primăria Capitalei. Calculele municipalității arată că pentru fiecare spectator care a cumpărat un bilet de 35 de lei, teatrul a cheltuit 4.267 lei.

„Obiectivul pe care și-l propune PMB este să elimine treptat invitațiile la teatrele de stat”, mai afirmă documentul emis de PMB. „Primăria Capitalei susține, în continuare, nevoia de a avea un preț scăzut al biletului, respectiv un preț redus pentru categoriile de public cu venit mic”, mai spun reprezentanții primăriei, care adaugă însă că „PMB dorește să descurajeze obiceiul gratuității”, care „distorsionează piața culturală” și produce „concurență neloială teatrelor independente”.

O problemă și mai mare este că teatrul ar fi putut să nu facă datorii atât de mari, dacă încasa bilete pentru spectacolele jucate în regim online. Dar banii „s-au dus către terți care au vândut biletele, și nu în bugetul teatrului”. Primăria acuză că „au fost jucate cu mare succes trei spectacole online, s-au vândut 406 bilete, iar suma încasată a fost de 12.992 lei”. Și că „la un singur spectacol au fost vândute 3.700 de bilete”, adică încasări de 129.500 de lei. „Practic, dintr-un singur spectacol un privat care a vândut biletele teatrului a încasat de 10 ori mai mult decât a reușit instituția pentru 3 spectacole jucate”.

Colaboratorii, plătiți regește de un teatru care dă bilete gratis

„Conducerea teatrului a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse”, mai acuză PMB. „Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei. Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei”, explică documentul.

„Practic, într-un an pandemic, teatrul a decis să cheltuie o sumă enormă, care nu putea fi acoperită din încasările propuse”, mai spune Primăria. Instituția precizează că va sprijini în continuare cultura, dar cere instituțiilor „o mai bună gestionare a banilor publici”.

„În acest sens, în prezent are loc o evaluare a managerilor instituțiilor de cultură din subordinea PMB. Această evaluare este una transparentă, fiind transmisă în regim online, acolo unde managerii și-au dat acordul în prealabil”, se încheie comunicatul Primăriei Capitalei.

Angajații teatrului dau vina pe conducerea Primăriei Capitalei

Angajații și colaboratorii Teatrului Metropolis acuză, într-o scrisoare deschisă, că instituția nu-și poate continua activitatea artistică deoarece s-au strâns datorii de peste 600.000 lei la plata salariilor/onorariilor.

„Teatrul Tineretului „Metropolis”, primul și cel mai important teatru de proiecte, este astăzi în imposibilitatea de a-și mai susține activitatea artistică. Această situație a generat în spațiul public tot felul de acuzații nefondate la care, din respect pentru spectatori, ne vedem datori să răspundem”, se afirmă în document.

„Prima afirmație falsă este că Teatrul Tineretului „Metropolis” își mai poate susține activitatea în continuare după acordarea bugetului pe anul 2022 de către Consiliul General al Municipiului București. În realitate, la finele anului 2021, Teatrul Tineretului „Metropolis” avea o datorie de 626.079,48 lei, generată de activitatea de bază (artiști, producție, drepturi de autor și conexe, colaboratori etc.), restul de 489.262,90 lei fiind către alte entități care au legătură cu activitatea curentă. Deci, un total de 1.115.342, 38, la finalul anului 2021”, mai afirmă semnatarii scrisorii deschise.

„Primăria are cunoștință de această datorie care reiese din raportările lunare pe care teatrul le face, în mod obligatoriu, către Direcția Economică a Primăriei Municipiului București, aflată în subordinea Primarului General”, se mai afirmă în scrisoare. Angajații spun că în 2022, din bugetul alocat de 1.100.000 lei pentru proiecte, „Metropolis” trebuie să achite datoriile, iar această situație financiară îi pune în incapacitatea de a mai susține spectacole.

De la ce a pornit scandalul

Scandalul din jurul instituțiilor de cultură din București este mai vechi. Unul dintre episoadele scandalului o implică și pe fosta contracandidată a lui Nicușor Dan, fosta primăriță Gabriela Firea, care a intervenit în polemica declanșată de Alexandru Arșinel, care l-a acuzat pe actualul primar că l-a dat afară. Iar pe 6 aprilie, primarul a anunțat că, „în perioada 6 și 12 aprilie, au loc evaluări ale directorilor instituțiilor culturale din subordinea Primăriei Capitalei (teatre, muzee, biblioteci și alte asemenea instituții)”.

„Am propus ca evaluările să fie online, pentru transparență, dar nu toți managerii au acceptat”, a mai precizat Nicușor Dan, care a adăugat că „evaluarea directorilor de teatru se face de către o comisie compusă din specialiști în domeniu și reprezentanți ai PMB. Specialiștii din comisie sunt Bogdana Darie-Crețu, Adrian Neacșu, Dan Cristi Cogălniceanu, Costel Cașcaval, Șerban Puiu, Alexandru Boureanu, Alexandru Berceanu și Anca Sigartău, deci oameni de teatru și film cu notorietate și cu rezultate recunoscute”.

„Din comisie mai fac parte, ca reprezentanți din partea primăriei, Diana Punga (administrator public), Liliana Fedorca (directoarea Direcției Cultură, Învățământ, Turism) și Andrei Rizea (din partea Direcției Economice). Precizez că notarea managerilor se face atât pe baza rapoartelor de activitate, cât și pe baza interviurilor susținute. Ambele lucruri sunt importante și ambele contează pentru nota obținută”, a mai spus Nicușor Dan o zi mai târziu.

Atacul lui Marius Manole: „Nicușor Dan, nu ți-e rușine?”

Actorul Marius Manole a ieșit la atac, pe Facebook, spunând că reprezentantele primăriei în comisie, Liliana Maria Toderiuc-Fedorca și Diana Punga, nu au nicio expertiza in domeniul culturii.

„Să vă fie rușine, Diana Pungă, Liliana Maria Toderiuc-Fedorca. E penibil că am ajuns ca două parvenite să controleze cultura în Bucureșți. O profesoară de matematică membră PNL, fostă membră ALDE și doamna Pungă fosta șefă de campanie a lui Nicușor Dan fără nici un fel de expertiză în domeniul culturii. Asta e managementul “performant“ promis de Nicușor Dan”, a scris Manole.

„Nicușor mă sunai în ziua votării.. erai disperat că Firea era peste tine.. Te-am votat, i-am implorat și pe alții să o facă și acum mi-e rușine. Am greeeeeeeeesit! Data viitoare să le suni pe doamna Pungă și pe doamna Fedorca să te ajute să devii primar. Nu ti-e rușine?”, a încheiat actorul.