Tökes Laszlo: Maghiarii din România, „un grup etnic periclitat”. Cât adevăr este în declarația pastorului

Președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT), Tökes Laszlo, a afirmat, într-un comunicat de presă dat publicității weekendul trecut, că maghiarii ardeleni sunt un grup etnic periclitat, iar declinul său ar putea fi stopat doar prin realizarea proiectului autonomiei.

Pastorul Tökes alarmat de declinul populației maghiare

Potrivit comunicatului transmis MTI și preluat de News.ro, declinul ar fi demonstrat de faptul că populația maghiară din Transilvania s-a înjumătățit în ultima sută de ani, cu un declin accelerat în ultimele trei decenii, prin comparație cu populația majoritară.

„Cu toate acestea nu trebuie să ne fie frică sau să ne speriem, pentru că asta ar duce la o abandonare de sine şi la un eşec sigur. Trebuie să ne strângem rândurile şi să ne organizăm pentru a munci şi a construi. Singurul răspuns la Trianon, la starea noastră actuală decăzută este dobândirea drepturilor noastre comunitare, autonomia. Revoluţia română din 1989 ne datorează încă o schimbare de regim cu privire la minorităţi – nu putem renunţa la acest lucru”, crede Tökes.

Temerile pastorului legate de dispariția ungurilor ca etnie în Ardeal sunt în contrast chiar cu poziția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, care, la finele anului 2022, după anunțarea rezultatelor provizorii ale recensământului, spunea că nu sunt motive de îngrijorare din această perspectivă, cu toate că recensământul indica faptul că numărul etnicilor maghiari este de 1.002.000 persoane, adică 6% din populație, față de recensământul din 2011 când au fost recenzați 1.227.000 de unguri ardeleni, ceea ce reprezenta 6,5% din populație.

Digi24.ro

Primele rezultate în cazul fetiței de 4 ani care a murit după ce a mâncat macrou congelat. Ce s-a descoperit la analize

„Suntem peste un milion de oameni şi nu putem vorbi de o scădere de aproximativ 250.000, deoarece aproape 2,5 milioane de cetăţeni nu şi-au declarat naţionalitatea, iar printre aceştia proporţia maghiarilor este cu siguranţă la fel ca în cazul celor care şi-au declarat naţionalitatea, prin urmare legea numerelor mari se aplică şi aici. Cred că suntem cu mult peste un milion”, spunea Kelemen, citat de Maszol.ro, adăugând că rezultatele de la recensământ nu reprezintă „motive de sărbătoare, dar nici de panică”.

O afirmație vădit falsă

Predicțiile sumbre ale lui Tökes sunt infirmate inclusiv de datele statistice. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.425.000 de maghiari astfel că afirmația că numărul acestora s-a înjumătățit în ultimul secol este factual falsă, scăderea nefiind nici măcar de o treime. Procentual, ponderea cea mai mare a ungurilor ardeleni a fost de 9,4% la recensământul din 1948, după ce România pierduse o serie de teritorii: Basarabia, Bucovina de Nord și Cadrilaterul. Din punct de vedere numeric, vârful a fost la recensământul din 1977, când au fost recenzați 1.713.000 de maghiari, ceea ce reprezenta 7,9%.

În ce privește declinul din ultimele trei decenii, acesta s-a manifestat inclusiv în rândul etniei majoritare, pe fondul îmbătrânirii populației. Ce-i drept, ponderea maghiarilor în populația totală a scăzut, însă nu există indicii că acest lucru s-ar fi întâmplat din cauza unei presupuse deznaționalizări de care maghiarii ar fi puși la adăpost prin autonomia cerută de către Tökes. Încă din perioada regimului comunist, rata natalității în rândul populației maghiare era mai redusă decât la români. Recensământul din 1992 încă înregistra o creștere a populației României față de recenzarea din 1977, însă pentru maghiari indica pentru prima dată un declin demografic, în condițiile în care căderea regimului comunist a permis libera circulație, iar mulți unguri ardeleni au plecat în Ungaria, țară cu mult mai dezvoltată decât România la acea vreme.

De asemenea, datele de la ultimul recensământ sugerează că sporul natural este mai mare în rândul etnicilor români decât în cel al maghiarilor. Doar în trei județe populația a crescut față de recensământul din 2011 – Bistrița-Năsăud, Suceava și Ilfov, dar niciunul dintre acestea nu conține o minoritate maghiară semnificativă, ceea ce automat contribuie la creșterea ponderii etniei majoritare.

Digisport.ro

Are 38 de ani și a iscat multe discuții după ce s-a aflat ce dietă ține. ”N-ar trebui să te lauzi cu asta”

Sporul natural mai redus în rândul populației maghiare este indicat și de o analiză a datelor recensământului din 2022 din județul Covasna, unde secuii sunt clar majoritari, analiză realizată de Covasna Media. Doar în cinci localități din județ românii sunt majoritari, însă în toate cinci populația este mai mare decât în urmă cu un deceniu. În schimb, în cazul celor cu majorități maghiare, populația a scăzut, cu rare excepții. Aceeași publicație nota că, printre localitățile cu creștere de populație se află și unele cu minorități mari de romi, care au declarat limba română ca limbă maternă.