Tradiții și obiceriuri. Ce este bine să faci în Săptămâna Luminată

Claudiu Ilie   
în HotNews
30/04/2019, 15:13
Tradiții și obiceriuri. Ce este bine să faci în Săptămâna Luminată GALERIE FOTO
Traditii si obiceiuri in Saptamana Luminata

Săptămâna Mare, care a fost una a patimilor, a trecut, iar acum creștin ortodocșii sărbătoresc Săptămâna Luminată, sau Săptămâna Albă, cum mai este cunoscută săptămâna de după Paște, când românii urmează multe tradiții și obiceiuri. Aceasta chiar este o săptămână a bucuriei, deoarece Isus a înviat, iar adepții săi sărbătoresc până la Duminica Tomii! Mai mult, toți cei care mor în această săptămână, ajung în Rai, indiferent de faptele făcute pe Pământ!

Tradiții și obiceiuri de Săptămâna Luminată urmate cu sfințenie

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele. În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți”.

Miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima dupa Rusalii), este „dezlegare la pește”. De asemenea, de la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac mătanii, ci doar închinăciuni.

In Saptamana Luminata nu se spala rufe!

Ce nu ai voie să faci în Săptămâna Luminată

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii. Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată, sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

Marți, în Săptămâna Luminată, au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneț este uscat și sfărâmat după o rânduiala specială. După ce este sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtașirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Marțea din Săptămâna Luminată poartă numele de Marțea Albă și este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat în gospodărie, iar femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca ramasă de la Paște și vin roșu.

În Joia Luminată, cunoscută și ca „nemaipomenită”, „verde”, „domnească”, se fac pomeni pentru morți. Vinerea Scumpă este cea în care se celebrează și Izvorul Tămăduirii, zi în care apele devin vindecătoare, iar sâmbătă se fac pomeni pentru sănătatea celor vii.

Duminica Tomii este cea care încheie Săptămâna Luminată. Și lunea de după este importantă în popor, fiind considerată Paștele Blajinilor. Blajinii sunt duhurile străbunilor, care trăiesc la hotarul dintre lumi, unde Apa Sâmbetei se varsă în Sorbul Pământului. Se pun pe morminte vase cu ouă roşii, colaci şi lumânări aprinse, apoi se împart celor în nevoie.

Închide ×