News

Un cutremur ar fi devastator pentru Bucureşti, potrivit unei analize a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă. Mii de oameni ar muri, iar 23.000 de clădiri ar fi grav afectate

Conform unei analize realizate de Comitetul pentru Situații de Urgență (CMBSU), un cutremur ar fi devastator pentru București. Ar muri mii de oameni, iar circa 23.000 de clădiri ar fi grav afectate.
02.06.2022 | 11:29
Un cutremur ar fi devastator pentru Bucuresti potrivit unei analize a Comitetului pentru Situatii de Urgenta Mii de oameni ar muri iar 23000 de cladiri ar fi grav afectate
Mii de oameni ar putea muri și zeci de mii de clădiri ar fi afectate dacă un cutremur puternic s-ar produce în București. Sursa foto: colaj Fanatik / hepta.ro
ADVERTISEMENT

Pentru București, un oraș recunoscut pentru multiplele probleme cu consolidarea clădirilor vechi, un cutremur puternic ar fi devastator și ar duce la o imensă tragedie.

Mii de oameni ar putea muri și zeci de mii de clădiri ar fi afectate dacă un cutremur puternic s-ar produce în București

Un document realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă precizează că seismul este considerat ”un factor de risc major” în Capitală.

ADVERTISEMENT

Specialiștii eu emis mai multe scenarii. În situația unui cutremur puternic, circa 23.000 de clădiri ar suferi avarii semnificative, în timp ce peste 1.000 de clădiri vor atinge un nivel de colaps parţial sau total.

De asemenea, un cutremur de proporții ar cauza peste 6.500 de pierderi de vieţi omenești şi peste 16.000 de răniţi grav. Ar mai fi 10.500 spitalizaţi şi în jur de 13.000 răniţi uşor, potrivit datelor CMBSU prezentate de G4Media.

ADVERTISEMENT

”Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară.

Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de CMBSU.

ADVERTISEMENT

Care sunt principalele vulnerabilități ale Capitalei în cazul unui cutremur

În documentul CMBSU sunt enumerate principalele vulnerabilități ale oraşului în cazul producerii unui cutremur puternic.

  • circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
  • populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
  • reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;
  • reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
  • reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
  • reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
  • reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
  • reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
  • reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
  • reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.
ADVERTISEMENT

Un cutremur pe timp de noapte ar prinde circa 450.000 de oameni în clădirile ridicate înainte de 1977

Specialiștii au analizat toate scenariile. Astfel, la un cutremur pe timp de noapte, după ora 21.00, peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, care sunt imobile construite înainte de anul 1977.

”Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte.

Se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 răniți grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977”, se mai arată în document.

ADVERTISEMENT
Tags: