Românii nu mai pot cumpăra terenuri extravilane decât în anumite condiţii. Străinii au primit şi ei interdicţie la achiziţionarea de pământuri

Camera Deputaților  a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege prin care se impun condiții restrictive pentru  străinii care vor să cumpere pământ în România. În textul legii au fost strecurate prevederi care îngreunează considerabil și achiziția de pământ de către simplii țărani care vor să-și extindă suprafețele cultivate pentru subzistență.

Grade de preempțiune pentru cei care vor să cumpere pământ

Proiectul a fost inițiat de către trei parlamentari PSD: senatoarea Doina Silistru și deputații Alexandru Stănescu și Ioan Dîrzu. Cei trei susțin în expunerea de motive că proiectul este destinat stimulării comasării terenurilor agricole, blocarea achizițiilor făcute în scop speculativ și stabilirea unei concurențe loiale între fermierii care doresc să-și extindă suprafețele lucrate prin achiziții funciare.

Însă regulile introduse prin lege îngreunează considerabil cumpărarea de pământ de către străini. Aceștia vor putea să achiziționeze terenuri doar dacă sunt deja stabiliți în România și obțin venituri din afaceri din domeniul agricol deja constituite. Cu greutate vor putea să cumpere pământ și simplii țărani, care vor fi dezavantajați în raport cu marii proprietari.

În primul rând, se instituite categorii de persoane care au drept de preempțiune în cazul în care un teren agricol este pus la vânzare. Dreptul de preempțiune poate fi exercitat la preț și în condiții egale pentru toți potențialii cumpărători, se arată în forma legii adoptată de Camera Deputaților.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Astfel, preemptorii de rang I sunt coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv. În consecință, cel care vrea să-și vândă pământul trebuie să facă o ofertă acestor persoane înainte de a-l înstrăina altora.

Prioritate de rangul II au proprietarii investițiilor în culturile de pomi, viță de vie sau în sistemele de irigații de pe terenul respectiv și/ sau arendașii. Urmează, în ordine, proprietarii sau arendașii terenurilor învecinate cu lotul de pământ scos la vânzare, tinerii fermieri, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ și  unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, persoanele fizice cu reședința în unitatea administrativ-teritorială în care este situat terenul și, în final, statul român prin Agenția Domeniilor Statului.

Astfel, legea prevede că deținătorii de ferme mici, de subzistență, sunt preemptori abia de rangul VI. Teoretic, ei s-ar încadra și la preempțiunea de rangul III, cea referitoare la terenurile învecinate, însă aici sunt dezavantajați în raport cu proprietarii  sau chiar arendașii de suprafețe mai mari.

”În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri agricole vecine, prioritatea la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan se stabilește astfel: a) proprietarul de teren agricol vecin care are hotarul comun cu latura  cea mai mare a terenului  ce face obiectul ofertei de vânzare…”, prevede proiectul adoptat de către deputați.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Cum hotarul comun cu lungimea cea mai mare este criteriul prioritar, automat sunt avantajați vecinii care dețin  mai mult teren.

Persoanele care vor să vândă un teren vor trebui să oferteze mai întâi toate categoriile de preemptori, înainte să pună lotul la vânzare pe piața liberă.

Doar străinii care deja au afaceri agricole în România mai pot cumpăra teren

Abia în cazul în niciunul dintre preemptori nu-și exercită dreptul de preempțiune, lotul de pământ poate fi scos la vânzare pe piața liberă.

Pe lângă treptele de preempțiune, se impun și condiții preemptorilor. Un prim obstacol pentru achiziția de pământ de către străini este condiția ca arendașii care doresc să cumpere pământul pe care-l lucrează să aibă reședința/ domiciliul pe teritoriul național cu cel puțin 5 ani înainte de depunerea ofertei de cumpărare, iar în cazul arendașilor persoane juridice să aibă sediul social/ secundar pe teritoriul României de cel puțin 5 ani.

Tânărul fermier trebuie să aibă sub 40 de ani, iar reședința sau domiciliul său să fie pe teritoriul național de cel puțin un an. Aceeași durată este cerută și în cazul proprietarilor sau arendașilor vecini ai lotului de pământ scos la vânzare.

Țăranii, în imposibilitate de a-și extinde suprafețele cultivate

Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice, dacă nu este folosit dreptul de preempțiune, dar cu îndeplinirea cumulativă a unor condiții: ei trebuie să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul național de cel puțin 5 ani, perioadă în care să fi desfășurat tot activități în domeniul agricol. De asemenea, li se cere să aibă cel puțin 5 ani de când plătesc taxe în România și să aibă studii de agronomie.

”În cazul în care titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se poate face către persoanele fizice cu respectarea următoarelor condiții cumulative:
a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare;
b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioada de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;
c) să fie înregistrată de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;
d) să aibă studii în domeniul agricol”, prevede legea.

Ultima cerință face practic imposibilă achiziția de teren agricol de către simplii țărani care mai vor să cumpere o parcelă de pământ pe lângă cea de pe urma căreia își câștigă existența. În lipsa studiilor liceale sau universitare de specialitate, ei nu vor putea să achiziționeze decât terenuri învecinate cu al lor, potrivit dreptului de preempțiune, dar și aici sunt dezavantajați în raport cu marii proprietari deoarece prioritate la preempțiune are proprietarul care este vecin pe o latură mai  mare cu terenul  scos la vânzare.

În cazul persoanelor juridice, li se cere un interval de minim 5 ani în care să fi avut sediul social/ secundar pe teritoriul național, să fi avut activități agricole în România, iar cel puțin 75% din venituri să fi provenit din aceste activități.