Accesul la apă pentru toți. De ce Africa rămâne continentul pârjolit, al bolilor și al morții

Mai mulți factori îngreunează realizarea accesului la apă pentru toți în Africa, un obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD) până în 2030. În 2015, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ca un plan pentru pace și prosperitate în lume. În centrul acestui plan au fost definite 17 ODD având 169 de ținte care acoperă sănătatea, educația, inegalitatea, creșterea economică, apa și clima.

Apa potabilă, doar pe hârtie

Statele membre au convenit să le realizeze până în 2030. Apa apare direct, sau indirect, în centrul tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă, asigurând o legătură între ele. Iată câteva exemple de obiective cu care apa are o legătură puternică: ODD 1 (fără sărăcie, prin accesul la servicii de bază), ODD 3 (accesul la sănătate prin combaterea bolilor transmise prin apă, de exemplu), ODD 4 (educație de calitate prin construirea de școli cu apă potabilă și toalete adecvate pentru fiecare gen), ODD 11 (orașe și comunități durabile pentru accesul la apă potabilă și canalizare în orașe), ODD 13 (combaterea schimbărilor climatice pentru a controla inundațiile și seceta) și ODD 15 (protejarea faunei și florei terestre, în special a celor din zonele umede).

Cu toate acestea, afirmă Bertil Nlend, hidrogeolog, conferențiar și cercetător la Universitatea din Douala (Camerun), vicepreședinte al Comitetului pentru Africa al IAHS (Asociația Internațională pentru Științe Hidrologice), și Patrice Fonlladosa, președinte al think-tankului (Re)sources, dincolo de jumătatea termenului limită, Africa are puține șanse de a atinge ODM 6 (toți oamenii au acces la servicii de apă și canalizare gestionate în mod durabil)

Cifrele sunt clare și sunt reluate în toată presa și la toate summit-urile din lume. În medie, mai mult de o treime din populația africană nu are acces la apă potabilă, cu disparități majore în interiorul continentului (țările din Africa de Nord au cele mai mari rate, în timp ce Eritreea și Somalia au cele mai mici rate de acces la apă potabilă, de 35% și, respectiv, 20%), scrie Le Point.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Boli de mizerie: holeră, dizenterie, malarie

În plus, peste 750 de milioane de africani nu au acces la instalații sanitare îmbunătățite. 80 % dintre boli sunt transmise prin apă (holeră, diaree, dizenterie, febră tifoidă, malarie etc.). Dintre care unele sunt din nou în creștere, cum ar fi holera, care afectează aproape 15 țări și care a fost declarată „urgență de sănătate publică” în Malawi în decembrie 2022. În Camerun, peste 17.000 de cazuri și 400 de decese au fost înregistrate de la epidemiile din 2021.

Aceste provocări sanitare legate de apă și de canalizare vor fi probabil exacerbate de trei factori-cheie: criza schimbărilor climatice, creșterea urbanizării (de la 587 de milioane în 2020 la 1,5 miliarde în 2050) și explozia demografică de pe continent, care, potrivit proiecțiilor ONU, va crește de la 800 de milioane în 2000 la 2,7 miliarde în 2050.

Schimbările climatice

Schimbările climatice duc la perioade lungi de secetă și inundații, care afectează direct disponibilitatea apei. Stresul hidric este deja în creștere ca urmare a încălzirii globale, în special în Africa de Nord și de Est, în timp ce Africa ecuatorială se confruntă cu dezastre legate de revărsarea apelor.

Aceste inundații sporesc vulnerabilitatea resurselor de apă într-o Africă în care gestionarea deșeurilor este practic inexistentă. Unii cercetători fac, de asemenea, legătura între bolile transmise prin apă și prea plinul pânzelor freatice și revărsarea râurilor și fluviilor În zonele de coastă, scăderea nivelului apelor subterane și efectul combinat al creșterii nivelului mării ar trebui să ducă la un fenomen periculos de pătrundere a apei sărate în acvifere.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Acesta este deja cazul în orașele Cotonou (Benin), Lagos (Nigeria) și Accra (Ghana). Trebuie remarcat faptul că, cu cât seceta este mai severă, cu atât mai mult durează recuperarea apelor subterane. Epuizarea resurselor este în curs de desfășurare.

Urbanizare haotică

Pe acest fundal de constrângeri climatice, Africa se confruntă cu rate fără precedent de creștere a populației urbane – nici o altă parte a planetei  nu se urbanizează mai repede. Pe continent există 528 de orașe, care cresc în prezent cu o rată de 3,9% pe an. Unele dintre acestea (cum ar fi Ouagadougou din Burkina Faso și Abuja din Nigeria) cresc chiar mai repede (cu peste 4,5% pe an).

Iar Lagos și Kinshasa au atins deja statutul de megaoraș (cu o populație de peste 10 milioane de locuitori). Proiecțiile arată că Abidjan din Coasta de Fildeș și Douala din Camerun vor intra în rândul megaorașelor până în 2050. Această urbanizare necontrolată generează o cerere enormă de apă și o deteriorare suplimentară a calității resurselor.

Cu toate acestea, există încă prea puține rețele de monitorizare a potențialului cantitativ și calitativ al resurselor. Este deplorabilă lipsa de investiții sau de finanțare în sectorul apei, care reprezintă în general mai puțin de 5% din PIB-ul unei țări, ceea ce denotă slaba prioritate pe care autoritățile o acordă politicilor publice esențiale, spun experții.

Eșecul de a armoniza agendele pentru o viziune africană asupra apei

Africa, care se află în centrul unei serii de probleme geopolitice și strategice, se bucură de atenția comunității internaționale prin intermediul unei serii de programe privind apa. Cu toate acestea, multitudinea de programe și agende rămân în mare parte nearmonizate. La nivelul Uniunii Africane, Consiliul miniștrilor africani pentru apă (AMCOW), care ar trebui să joace rolul de a centraliza și de a facilita inițiativele africane în domeniul apei, este în continuare puțin folosit și nu este foarte vizibil.

Organizația Națiunilor Unite, în special prin intermediul UNESCO, continuă să supravegheze monitorizarea obiectivelor de rezvoltsre durabilă în Africa. Viziunea africană privind apa pentru 2025 ar avea mai mult succes dacă ar exista o mai mare cooperare între AMCOW, agenții precum Niger Basin Authority și Lake Chad Basinși agențiile ONU.

Locul sectorului apei în Agenda 2063 a Uniunii Africane a rămas, de asemenea, neclar, ceea ce face ca în Africa să nu existe o adevărată politică a apei. Lipsa de coordonare este cea mai evidentă, un semn clar al unei slabe voințe politice și a corupției.

O nouă agendă a priorităților

Programul Africa Water Vision se încheie peste doi ani. Nu există nici o îndoială că rezultatele vor fi dezamăgitoare. De asemenea, Organizația Națiunilor Unite constată deja eșecul ODM 6 în Africa. Este puțin probabil să se recupereze terenul pierdut în mai puțin de șapte ani. Pentru perioada de după 2030, potrivit specialiștilor, trebuie recomandat cu tărie ca AMCOW să joace un rol mai important în calitate de organism african responsabil de guvernanța apei la nivel continental.

Trebuie stabilită o nouă agendă a priorităților africane în domeniul apei, axată pe accesul la apă potabilă. Africanii sunt în lipsă. Această nevoie trebuie să fie satisfăcută prin descentralizarea serviciilor și prin utilizarea comună a apelor de suprafață, a apelor subterane și a apelor pluviale, acolo unde este posibil.

Și trebuie să implice toate noile tehnologii și inovații în materie de reciclare, desalinizare și multe altele. Fără a se uita educația privind rolul strategic al apei în dezvoltarea economică și utilizările sale – trebuie dezvoltate programe de sensibilizare și de formare pentru tineri pe întreg continentul, pentru a crea adevărați ambasadori ai resurselor de apă dulce și pentru a face schimb de experiență de la o regiune la alta.