News

Acuzații pentru Klaus Iohannis și Opoziție după crima din Caracal: “Au blocat timp de șapte luni legea care putea să salveze victima”

28.07.2019 | 19:24
Acuzatii pentru Klaus Iohannis si Opozitie dupa crima din Caracal Au blocat timp de sapte luni legea care putea sa salveze victima

Acuzații pentru Klaus Iohannis și Opoziție după crima din Caracal! Chiar dacă premierul Viorica Dăncilă a cerut clasei politice din România să nu politizeze cazul din Caracal, unde se pare că cel puțin două fete au fost ucise de un criminal în serie, PSD iese la atac! Marian Oprișan spune că dacă Klaus Iohannis ar fi promulgat legea care dă puteri sporite polițiștilor și dacă Opoziția nu ar fi atacat-o la CCR, blocându-se astfel inițiativa legislativă, poate că viața tinerelor din Caracal ar putut fi salvată.

Acuzații pentru Klaus Iohannis și Opoziție după crima din Caracal

“Nu pot să nu mă întreb ce gândesc acum politicienii din Opoziție și Președintele Johannis care, de 7 luni, blochează legea pentru intarirea autorității polițiștilor atacand-o la Curtea Constituțională! Nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva soarta Alexandrei ar fi fost alta dacă polițiștii ar fi putut interveni conform acestei noi legi! Sunt șocat, sunt îngrozit, sunt REVOLTAT de ceea ce s-a întâmplat în județul Olt și cer tuturor autorităților, tuturor instituțiilor competente să se asigure că așa ceva nu se va mai întâmpla vreodată nicăieri în România!”, a scris liderul PSD Vrancea pe Facebook.

Acuzații pentru Klaus Iohannis și Opoziție după crima din Caracal
Acuzații pentru Klaus Iohannis și Opoziție după crima din Caracal

Ce aspecte ale legii a criticat Iohannis, mai exact?

Klaus Iohannis a contestat legea la începutul anului, susținând că “prin conținutul normativ, această lege contravine normelor și principiilor constituționale”. Într-un comuniat de presă emis de Administrația prezidențială, Iohannis precizează că legea a fost adoptatăfără solicitarea avizului CSAT dar și că printre atribuţiile principale ale Poliţiei Române sunt incluse măsuri de prevenire şi combatere a terorismului.

“Reglementarea ca atribuţie principală a aplicării de <măsuri de prevenire şi combatere a terorismului> de către o autoritate a administraţiei publice centrale, Poliţia Română, structură demilitarizată aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, califică această structură drept un ”organ de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale”. Or, în aceste condiţii, adoptarea unui act normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea unei instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, fără avizul CSAT, încalcă competenţa de avizare şi rolul prevăzut de art. 119 din Constituţie a acestei autorităţi constituţionale”, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit sursei citate, prin acest act normativ, se introduc o serie de cazuri în care poliţistul este îndreptăţit să pătrundă “în orice mod într-o locuinţă sau orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentantului legal, pentru: (…) d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu”.

Şeful statului critică şi prevederea prin care poliţistul are dreptul să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în situaţia în care “aceasta încalcă dispoziţiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală”, preşedintele susţinând că sintagma “motive verosimile” nu este una definită în cuprinsul modificărilor aduse actului normativ, contrar exigenţelor de tehnică legislativă, fiind una neclară, de natură să lipsească norma de precizie şi claritate, contrar Constituţiei. Ulterior, legea a fost atacată la CCR și de PNL și USR.