Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Cum a ajuns Maia Sandu să declanșeze anticipate și cine vrea să fie deputat

Frații de peste Prut se pregătesc de alegeri parlamentare, care vor avea loc duminică.

Pe 11 iulie 2021, cetățenii moldoveni sunt chemați la urne pentru a-și alege reprezentanții pentru următorii patru ani. Dacă ți se pare că moldovenii au mai avut, chiar recent, alegeri parlamentare, e bine să știi că nu ți se pare.

Legislativul votat în 2019 a rezistat doar doi ani, iar după o criză politică complexă, apărută și pe fondul alegerilor prezidențiale de anul trecut, moldovenii s-au trezit fără prim-ministru și într-un final, fără Parlament. Duminică, însă, lucrurile revin la normal, însă e incert care va fi peisajul politic după aceste alegeri.

Înainte de a trece în revistă cele mai importante partide care participă la aceste alegeri, însă, trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat în Moldova în ultimii doi ani, încât statul să ajungă într-un impas rezolvabil cu un scrutin electoral.

Cum s-a ajuns la alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova

Maia Sandu, actualul președinte al Republicii Moldova, a mai avut o tentativă de câștigare a alegerilor prezidențiale în 2016, când a fost învinsă de Igor Dodon. A devenit, însă, prim-ministrul țării în urma alegerilor parlamentare din 2019, ca urmare a înțelegerii dintre blocul pro-occidental ACUM și PSRM, partidul lui Igor Dodon. În schimbul votării unui președinte al Parlamentului din partea Socialiștilor, Sandu a primit sprijinul necesar pentru a deveni prim-ministrul Moldovei.

Digi24.ro

O femeie din Iași a păcălit moartea, după ce a vrut să traverseze în grabă prin fața unui TIR

Guvernul Sandu a rezistat doar cinci luni, fiind demis în urma unei moțiuni de cenzură din noiembrie 2019. Ulterior, puterea executivă a fost preluată de independentul Ion Chicu, care și-a dat însă demisia la finalul lui decembrie 2020. A fost urmat de interimarul Aureliu Ciocoi, încă în funcție.

Problemele actualului legislativ au apărut după ce Maia Sandu a reușit în 2020 ceea ce n-a făcut în 2016, anume să-l învingă pe Igor Dodon în cursa prezidențială. Aceasta a câștigat alegerile cu 57,72% din voturi, mizând pe o platformă anti-corupție, anti-sărăcie și de reformare a sistemului judiciar.

Încă de la începutul mandatului prezidențial, Maia Sandu s-a trezit într-o criză politică, iar partidele politice se arătau favorabile alegerilor anticipate. După încercări repetate de desemnare a unor prim-miniștri, toate eșuate, criza a ajuns la un nou nivel, după ce Parlamentul a votat instituirea stării de urgență în Republică începând cu 31 martie, timp de 60 de zile. Astfel, Parlamentul n-ar fi putut fi dizolvat mai devreme de finalul lunii mai.

Curtea Constituțională, însă, a declarat ca neconstituțională declararea stării de urgență în 28 aprilie, iar Maia Sandu a dizolvat Parlamentul în aceeași zi, condițiile pentru această decizie fiind întrunite anterior și tergiversate de declararea stării de urgență.

Digisport.ro

FOTO Ea este cea mai sexy prezentatoare sportivă din lume! A debutat la 21 de ani și i se spune "Regina Europei"

Astfel, moldovenii sunt acum chemați la urne pentru a-și alege noii reprezentanți, iar candidații nu sunt deloc puțini.

Pe cele 101 de locuri în legislativ se luptă nu mai puțin de 1.790 de membri de partid, din 20 de formațiuni politice. Există un singur candidat independent, Veaceslav Valico.

Cine candidează la alegerile parlamentare din Republica Moldova

Lista partidelor înscrise în cursa electorală de duminică arată astfel (în paranteză se găsesc sloganurile de campanie):

1. Partidul “Acasă Construim Europa” (Facem ordine în Moldova. Pentru oameni)
2. Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic (Avem de ales!)
3. Blocul electoral “Renato Usatîi” (Mână de fier în mănușă de catifea)
4. Partidul “Șor” (Noi lucrăm pentru oameni)
5. Partidul Acțiune și Solidaritate (Pornim vremurile bune)
6. Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (Împreună vom învinge)
7. Mișcarea Profesioniștilor “Speranța-Надежда” (Stop Genocid!)
8. Partidul Democrat din Moldova (Moldova altfel: Faptele vorbesc)
9. Platforma Demnitate și Adevăr (Fapta bună ne adună)
10. Partidul Unității Naționale (Pune umărul la Unire!)
11. Partidul “Democrația Acasă” (Să fim gospodari la noi acasă!)
12. Partidul “NOI” (Uniți contra sistemului)
13. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (Împreună pentru Țară)
14. Alianța pentru Unirea Românilor (Votează AUR, alege România!)
15. Partidul Verde Ecologist (Verde pentru sănătate și viitor)
16. Partidul Legii și Dreptății (Legea este pentru toți)
17. Partidul “Puterea Oamenilor” (Oameni pentru oameni)
18. Partidul Regiunilor din Moldova (Lider cinstit, echipa în forță, stat puternic!)
19. Partidul “Patrioții Moldovei” (E timpul să ne întoarcem acasă!)
20. Partidul Schimbării (Partidul Schimbării – forța schimbării!)
21. Partidul “Noua Opțiune Istorică” (Solidaritate și progres)
22. Partidul Oamenilor Muncii (Să întoarcem țara oamenilor și oamenii în țară!)
23. Veaceslav Valico – candidat independent (Cred în schimbare!)

Ce spun cele mai recente sondaje de opinie despre alegerile parlamentare din Moldova

Cele mai importante formațiuni politice, având în vedere ultimele sondaje de opinie din Republica Moldova, arată că situația după alegeri ar putea fi una dificilă. Partidul Acțiune și Solidaritate este cel mai bine cotat, cu 37,4% din voturi, iar alături îi este și Platforma DA (Dreptate și Adevăr), cu 5,4%.

Pe de altă parte, avem Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, compus din partide ai căror lideri sunt Igor Dodon și Vladimir Voronin, eurosceptici. Blocul ar avea 37,1% din voturile cetățenilor moldoveni.

Dacă situația ar părea în favoarea partidelor de dreapta și pro-europene, situația se complică prin prisma celorlalte partide care trec pragul electoral. Cei mai vizibili sunt cei din Partidul Șor, care reprezintă interesele populației ruse și care, evident, este tot eurosceptic.

Destul de bine cotată este și formațiunea blocului electoral Renato Usatîi. Omul de afaceri moldovean este implicat în multiple controverse. Asta nu împiedică alianța dintre Partidul Nostru și Partidul Patria să fie cotată cu 5,5% din opțiunile moldovenilor.

Penultimul nume important în aceste alegeri este surpriza alegerilor parlamentare din 2020, de la noi, Alianța pentru Unirea Românilor. Aceștia sunt cotați cu 1,9% din voturi.

Mai apare în lista scurtă și Partidul Democrat din Moldova, care ar obține 1,3% din voturi.

Restul partidelor ar aduna, însumat, în jur de 5,5%.

AUR, fără posibili aliați în Republica Moldova?

Având în vedere acest sondaj, un proiect politic proeuropean al Maiei Sandu, sprijinit de un guvern de dreapta, ar putea avea emoții în ceea ce privește înfăptuirea. Rămâne de văzut cum se vor distribui voturile în Parlament, mai ales în urma partidelor care nu vor obține pragul electoral.

Interesantă de urmărit va fi și prestația AUR din Republica Moldova. Partidul se bazează acum pe capitalul politic din România și speră că va reuși o surpriză similară precum cea de la alegerile parlamentare din 2020. Dacă ar ajunge în legislativul moldovean, AUR ar putea rămâne la marginea jocului politic, deoarece nici cu aliații de acum n-ar obține scoruri notabile.

Candidații pro-unire sunt și candidați pro-europeni, în vreme ce candidații care sunt împotriva unirii Republicii Moldova cu România sunt și rusofili. AUR va avea o decizie grea dacă dorește alianțe, cu toate că are mai multe în comun cu pro-europenii decât cu cei orientați către Est.

Viitorul politic al Republicii Moldova se decide în doar câteva zile, iar Maia Sandu are șansa să aibă alături un parlament care să-i susțină direcția pro-europeană. În aceeași măsură, însă, puterea legislativă poate fi preluată și de partidele socialiste, cu înclinații către Rusia, punând președintele țării în imposibilitatea de a face reforme reale în stat.